România ar urma să piardă aproape 3,4 milioane de locuitori în următoarele decenii.

Potrivit celor mai recente proiecții ale Institutului Național de Statistică (INS), publicate cu ocazia Zilei mondiale a populației (11 iulie), populația rezidentă a țării ar putea ajunge la 15.633,2 mii persoane în anul 2080 — o scădere de 17,9% față de nivelul actual, pe fondul unei natalități scăzute și al unei îmbătrâniri demografice tot mai accentuate.

Prognoza INS (varianta medie) pornește de la o populație rezidentă de 19 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2025 și indică o reducere de 3.410 milioane de persoane până la orizontul anului 2080.

Declinul nu este doar numeric, ci și structural: țara ar urma să devină semnificativ mai bătrână.

O structură pe vârste tot mai dezechilibrată

Până în 2080, ponderea tinerilor (sub 15 ani) ar scădea la 13,7%, iar cea a populației adulte (15-64 de ani) la 60,4%.

În schimb, ponderea persoanelor vârstnice (65 de ani și peste) ar urca la 25,9% — practic, unul din patru locuitori. Indicele de îmbătrânire demografică ar ajunge la 188,8%, iar raportul de dependență demografică la 65,5%.

Tendința este deja vizibilă. La 1 ianuarie 2025, populația tânără (0-14 ani) se redusese cu 92,2 mii persoane față de anul anterior, ajungând la 15,4% din total, în timp ce ponderea vârstnicilor crescuse de la 20,0% la 20,3%. Vârsta medie a populației a atins 42,8 ani, iar vârsta mediană 44,0 ani.

Indicele de îmbătrânire demografică a urcat de la 81,0 persoane vârstnice la 100 de tineri (în 2005) la 131,3 (în 2025).

Un spor natural negativ în toate regiunile

Motorul principal al declinului rămâne sporul natural negativ. În anul 2025, acesta a fost de -104,1 mii persoane la nivel național, cu valori negative în toate regiunile țării. Cel mai mare deficit s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-21,4 mii persoane), urmată de Sud-Est (-16,9 mii) și Nord-Est (-15,6 mii), iar cel mai redus în București-Ilfov (-7,3 mii persoane).

Potrivit INS, scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internațională și schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor se numără printre principalii factori care duc la reducerea populației și la modificarea structurii acesteia pe grupe de vârstă.

Mai precis, este vorba despre adoptarea stilului occidental de viață, care, potrivit ONU, favorizează criza demografică.

Patriarhul României, PF Daniel, a indicat „confortul egoist” drept principala cauză a crizei demografice prin care trece România.

Situația actuală și contextul european

La 1 ianuarie 2025, populația feminină era majoritară (51,2% din total), iar 51,3% dintre locuitori trăiau în mediul urban.

Cea mai populată regiune rămâne Nord-Est, cu 16,9% din populația rezidentă a țării, în timp ce regiunea Vest concentra doar 8,8%.

La nivel european, România se situa pe locul 6 în Uniunea Europeană după numărul de locuitori, într-un clasament condus de Germania (83,6 milioane) și încheiat de Malta (574,3 mii).

Tendința de scădere a populației nu este însă doar românească: la nivel mondial, ONU estimează că populația globală va atinge un vârf de circa 10,3 miliarde de persoane la mijlocul anilor 2080, urmând apoi să scadă treptat.

Ceaușescu ne-a lăsat 23 de milioane

Populația României la sfârșitul anului 1989 era de 23.211.395 de locuitori, dintre care foarte mulți tineri. La Recensământul din 2022 s-au înregistrat 19.053.815 locuitori,  pierderea reprezentând o pondere de 17%.

Însă există mari suspiciuni că numărul locuitorilor este umflat de autorități din motive electorale.

Dacă previziunile se îndeplinesc, în 2080, deci în 90 de ani, România ar pierde peste o treime din populație față de momentul 1989. Și aceasta, formată din bătrâni.