[analyse_image type=”featured” src=”https://img.svnews.ro/foto/2024/10/11/440510/bbd7f367dc7ea72717ccc23cf.jpg”]
Mai mulți parlamentari printre care și deputatul PSD de Suceava, Eugen Bejinariu, președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, au depus un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României proiect care se află înregistrat la Senat pentru informare. Mai exact modificarea vizează extinderea listei beneficiarilor legali care pot fi informaţi cu privire la riscurile sau amenințările identificate de organele cu atribuţii in domeniul securităii naționale. Eugen Bejinariu a arătat că spre exemplu, în enumerarea de la nivelul anului 1991 nu sunt incluşi factori de decizie extrem de importanți precum: Preşedintele României şi intregul corp al consilierilor prezidențiali şi al consilierilor de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, prim-ministru şi viceprim- miniştri, aparatul de lucru al Guvernului şi şefii instituțiilor subordonate sau aflate in coordonarea ministerelor, şefii unor autorități administrative autonome.
” În contextul evoluţiei climatului de securitate european şi euroatlantic, in special in ceea ce priveşte problematica teroristă, migraţia ilegală din zonele cu potenţial terorist, ameninţările cibernetice şi cele hibride constituie factori care impun o reglementare actuală a asigurării securității naţionale. Dinamica activă a fenomenelor transnaționale negative, cu potential agresiv sau de ameninţare la adresa securității, accentuarea caracteristicilor transfrontaliere ale majorității amenințărilor care in alte condiţii aveau sorginte şi arie de manifestare interne, susțin şi ele modificarea şi completarea cadrului normativ in domeniul securităţii naționale. Astfel, contextul geopolitic actual, caracterizat prin proliferarea riscurilor hibride şi a atacurilor cibernetice, impune o cooperare mai strânsă şi o informare rapid ă a autorităților locale şi centrale pentru a asigura o reacţie prompt . Din analiza textului art. 11 se poate observa că acesta este unul restrictiv şi desuet, categoriile de decizionali cărora le pot fi comunicate informaţii fiind nominalizate expres şi limitativ, in acord cu viziunea legiuitorului la momentul adoptării actului normativ. Spre exemplu, in enumerarea de la nivelul anului 1991 nu sunt incluşi factori de decizie extrem de importanți precum: Preşedintele României şi intregul corp al consilierilor prezidențiali şi al consilierilor de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; prim-ministru şi viceprim — miniştri; aparatul de lucru al Guvernului şi şefii instituțiilor subordonate sau aflate in coordonarea ministerelor; şefii unor autorități administrative autonome etc., astfel că informarea acestora se realizează prin prisma interpretării juridice extinse şi corelative a Constituției României şi a legilor/regulamentelor de funcționare a instituțiilor menționate.
Din perspectiva activității de informare la nivel central, în prezent sunt aplicabile dispoziţiile alin. (1) lit, a), respectiv b), cu referire la preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedinţii comisiilor permanente pentru apărare, ordine publică şi siguranţă națională ale celor două camere ale Parlamentului, miniştrii şi şefii departamentelor din ministere. Aşadar, este esentială extinderea listei beneficiarilor legali prevăzuţi la art. 11 alin. (a) prin includerea unor noi autorități care, prin natura activității lor, gestionează infrastructuri critice sau asigură ordinea public la nivel local şi regional. Adoptarea acestei modificări va contribui la asigurarea unui mecanism de securitate consolidat, garantând astfel o mai bună apărare a intereselor naţionale şi o protecţie sporită a cetățenilor”, a motivat deputatul Eugen Bejinariu.
Mai mulți parlamentari printre care și deputatul PSD de Suceava, Eugen Bejinariu, președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, au depus un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României proiect care se află înregistrat la Senat pentru informare. Mai exact modificarea vizează extinderea listei beneficiarilor legali care pot fi informaţi cu privire la riscurile sau amenințările identificate de organele cu atribuţii in domeniul securităii naționale. Eugen Bejinariu a arătat că spre exemplu, în enumerarea de la nivelul anului 1991 nu sunt incluşi factori de decizie extrem de importanți precum: Preşedintele României şi intregul corp al consilierilor prezidențiali şi al consilierilor de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, prim-ministru şi viceprim- miniştri, aparatul de lucru al Guvernului şi şefii instituțiilor subordonate sau aflate in coordonarea ministerelor, şefii unor autorități administrative autonome.
” În contextul evoluţiei climatului de securitate european şi euroatlantic, in special in ceea ce priveşte problematica teroristă, migraţia ilegală din zonele cu potenţial terorist, ameninţările cibernetice şi cele hibride constituie factori care impun o reglementare actuală a asigurării securității naţionale. Dinamica activă a fenomenelor transnaționale negative, cu potential agresiv sau de ameninţare la adresa securității, accentuarea caracteristicilor transfrontaliere ale majorității amenințărilor care in alte condiţii aveau sorginte şi arie de manifestare interne, susțin şi ele modificarea şi completarea cadrului normativ in domeniul securităţii naționale. Astfel, contextul geopolitic actual, caracterizat prin proliferarea riscurilor hibride şi a atacurilor cibernetice, impune o cooperare mai strânsă şi o informare rapid ă a autorităților locale şi centrale pentru a asigura o reacţie prompt . Din analiza textului art. 11 se poate observa că acesta este unul restrictiv şi desuet, categoriile de decizionali cărora le pot fi comunicate informaţii fiind nominalizate expres şi limitativ, in acord cu viziunea legiuitorului la momentul adoptării actului normativ. Spre exemplu, in enumerarea de la nivelul anului 1991 nu sunt incluşi factori de decizie extrem de importanți precum: Preşedintele României şi intregul corp al consilierilor prezidențiali şi al consilierilor de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; prim-ministru şi viceprim — miniştri; aparatul de lucru al Guvernului şi şefii instituțiilor subordonate sau aflate in coordonarea ministerelor; şefii unor autorități administrative autonome etc., astfel că informarea acestora se realizează prin prisma interpretării juridice extinse şi corelative a Constituției României şi a legilor/regulamentelor de funcționare a instituțiilor menționate.
Din perspectiva activității de informare la nivel central, în prezent sunt aplicabile dispoziţiile alin. (1) lit, a), respectiv b), cu referire la preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedinţii comisiilor permanente pentru apărare, ordine publică şi siguranţă națională ale celor două camere ale Parlamentului, miniştrii şi şefii departamentelor din ministere. Aşadar, este esentială extinderea listei beneficiarilor legali prevăzuţi la art. 11 alin. (a) prin includerea unor noi autorități care, prin natura activității lor, gestionează infrastructuri critice sau asigură ordinea public la nivel local şi regional. Adoptarea acestei modificări va contribui la asigurarea unui mecanism de securitate consolidat, garantând astfel o mai bună apărare a intereselor naţionale şi o protecţie sporită a cetățenilor”, a motivat deputatul Eugen Bejinariu.
[analyse_source url=”https://www.svnews.ro/initiativa-legislativa-care-extinde-lista-beneficiarilor-legali-care-pot-primi-informatii-de-la-serviciile-de-securitate-deputatul-bejinariu-aceasta-va-contribui-la-asigurarea-unui-mecanism/546453/”]