Bumerangul lui Grindeanu. Cifrele care arată cum criza provocată de acesta s-a întors împotriva PSD

Există
în politică o lege nescrisă pe care Sorin Grindeanu tocmai a
redescoperit-o pe pielea lui. Când dai foc casei vecinului ca să-l
vezi fugind în stradă, e bine să te asiguri mai întâi că nu
locuiești prin preajmă.

După două luni de criză politică,
primul barometru independent care măsoară efectele acesteia,
respectiv Barometrul Poll/Int România, realizat de Agenția de
Rating Politic în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, spune o
poveste care dă frisoane pesediștilor. Criza pe care
social-democrații au declanșat-o, dărâmând un guvern din care ei
înșiși făceau parte, s-a întors ca un bumerang: partidul condus
de Sorin Grindeanu se prăbușește în încrederea publică, în
timp ce Partidul Național Liberal înregistrează cel mai mare salt
din întregul sistem politic.

PNL,
marele câștigător al unei crize pe care nu a vrut-o

PNL
urcă de la 14,2% la 22,4%. Opt puncte. Cea mai mare creștere din
tot sistemul politic, într-o singură vară. Ilie Bolojan sare de
la 21,8% la 29,5% în încredere și devine cel mai legitim lider
pro-european cu mult peste șeful statului, situație fără
precedent în ultimele decenii. La capătul celălalt al mesei,
partidul lui Grindeanu stagnează, iar liderul lui rămâne agățat
de o cotă personală de 14%, sub propriul partid, ca de obicei.

Dar
trebuie să clarific un lucru. PNL nu se bucură de această criză
și nu a provocat-o. Dimpotrivă. Liberalii au fost cei care a venit
constant cu soluții de deblocare, propunând un guvern reformator
susținut de PNL, USR și UDMR, care să preia guvernarea și să
ducă mai departe reformele deja începute, cu o propunere de premier
serioasă și pe deplin conectată la prioritățile țării.
Propunerea noastră rămâne Siegfried Mureșan, vicepreședinte al
Partidului Popular European și unul dintre cei mai influenți
europarlamentari români pe dosarele bugetare și de finanțare
europeană.

Faptul
că românii au recompensat tocmai partidul care a propus ieșirea
din impas, și nu pe cel care a împins țara în ea, spune ceva
despre maturitatea electoratului. Creșterea PNL nu vine din
întâmplare iar barometrul arată că afluxul de votanți activați
de criză a favorizat partidele mari, iar liberalii au atras din
rândul nehotărâților cât și a altor partide de dreapta. Nu a
fost o creștere obținută prin scandal, ci prin oferirea unei
alternative de stabilitate într-un moment de haos.

Interesul
pentru vot a crescut de la 48% la 54,9%, un nivel comparabil cu cel
dintr-o campanie electorală. Cu alte cuvinte, criza a energizat
publicul și i-a scos din pasivitate pe nehotărâți, care și-au
format o opțiune. Iar în această mobilizare, electoratul liberal
se numără printre cele mai active. Barometrul arată că votanții
PNL sunt printre cei mai hotărâți, în timp ce PSD are publicul
cel mai dezinteresat de urne. Cu alte cuvinte, chiar și dinamica
participării joacă acum în favoarea liberalilor.

Reziliența
pe care nu au calculat-o

Ce
face saltul acesta cu adevărat remarcabil e ce l-a precedat. În
ultimele luni, PNL a fost ținta unui asalt fără precedent pentru
un partid democratic: o tentativă de a fractura formațiunea din
interior, girată de la vârful statului, cu un premier desemnat
paralel și cu procese pe hotărârile Congresului. Scopul era să
transforme din nou PNL într-un accesoriu care se agită frumos la
centura PSD.

Rezultatul?
Fix pe dos. În loc să se rupă, PNL s-a strâns. A ieșit din
furtună mai unit, mai limpede și mai puternic. Iar cifrele fac
această reziliență palpabilă: Bolojan are încrederea a 77%
dintre votanții PNL și a peste 90% dintre cei ai USR. Adică
liderul liberal a devenit reper pentru tot spațiul reformator, nu
doar pentru propriul partid.

Barometrul
confirmă, de fapt, o tendință mai largă. Actorii politici
puternici și-au consolidat bazinele electorale, iar PNL a demonstrat
că are un electoral solid, care nu se lasă intimidat de presiuni și
manevre de culise.

Grindeanu,
prizonierul propriei crize

Dacă
e cineva pentru care aceste cifre ar trebui să sune alarma, acela e
Sorin Grindeanu. Barometrul îl creditează cu 14% încredere, sub
cele aproape 18% ale PSD. Nu e o întâmplare, e o constantă. În
orice sondaj, oficial sau nu, șeful PSD stă mai jos decât
partidul. De obicei liderii ridică formațiunea. Grindeanu o apasă.

Închideți
ochii și imaginați-vă-l pe Grindeanu într-o competiție
uninominală. Nu puteți, și nici el nu poate. Ultima dată când
s-a expus direct electoratului a fost în 2012, pentru Consiliul
Județean Timiș. Un vot uninominal ar fi, pentru el, coșmarul
absolut. Și mă întreb sincer cum vor face membrii de rând ai PSD
campanie prin comunitățile lor cu ancora asta legată de gleznă.

Pentru
că despre o ancoră este vorba. Un cumul de episoade care au erodat,
an după an, orice urmă de credibilitate: scandalul Nordis, etalarea
ceasurilor de lux, sutele de mii de euro din cutiile de pantofi ale
colaboratorilor săi și, peste toate, cea mai proastă decizie
strategică a carierei, respectiv războiul direct și neprovocat cu
premierul Bolojan, dublat de tentativa de a sparge PNL. Din acel
război, liberalii au ieșit mai uniți. Grindeanu a ieșit
descoperit. Dacă PSD ar face mâine congres, Grindeanu ar fi
istorie. De altfel, această bătălie cu Ilie Bolojan va fi și
ultima pentru liderul PSD.

Cine
hrănește monstrul

Și
ajungem la partea care ar trebui să ne țină pe toți treji
noaptea. Extremismul crește. Iar creșterea lui nu e un capriciu al
istoriei sau o fatalitate căzută din cer, este produsul direct al
iresponsabilității cu care PSD a ales să facă politică.

Ascensiunea
extremismului în România are un părinte care poartă tricou roșu.
Modul în care social-democrații au cochetat cu zona extremist, de
la episoadele în care și-au recunoscut public contribuția de
voturi pentru candidatul AUR prentru prezidențiale, la jocurile de
culise, la tăcerea complice în fața limbajului urii și a
violențelor de stradă provocate de AUR, a legitimat un fenomen pe
care o clasă politică serioasă l-ar fi izolat. În loc de cordon
sanitar, PSD a preferat cârdășia de moment.

Iar
criza actuală a amplificat fenomenul. Demolând un guvern din care
făcea parte, PSD nu a făcut altceva decât să toarne benzină
peste extremism și să sape la temelia încrederii românilor în
instituții și în democrația însăși. Barometrul o confirmă
fără drept de apel: singurul electorat care își dorește cu
adevărat alegeri anticipate este cel al AUR . Adică exact tabăra
care profită de fiecare zi de instabilitate. Când destabilizezi
guvernarea, nu-ți faci ție un serviciu. Le faci extremiștilor
treaba.

Și,
ca să nu rămână nicio îndoială cine poartă vina în ochii
publicului, întrebați cine e principalul responsabil pentru criză,
românii răspund PSD, detașat, cu 21,7%, peste premier, peste
președinte, peste oricine.

Morala
celor două luni de criză

Barometrul
din iulie e o radiografie fără anestezie a două luni de criză.
Arată un PNL care a încasat un asalt fără precedent și s-a
ridicat mai puternic. Arată un PSD care se scufundă în propria
strategie și un lider tot mai singur pe puntea vasului. Dar, dincolo
de cine urcă și cine coboară în sondaje, ne pune în față un
adevăr pe care nicio tabără onestă nu are voie să-l ocolească:
fiecare zi de criză prelungită este un cadou împachetat frumos
pentru extremiști.

Ieșirea
din criză nu e dificilă. E acolo unde liberalii au arătat deja
drumul, printr-un un guvern reformator, stabil, pro-european, care să
repună țara pe șinele reformei în loc s-o lase să alunece în
brațele populismului. În rest, circul și zgomotul se întorc
întotdeauna la cel care l-a pornit.