[analyse_image type=”featured” src=”https://www.impactreal.ro/wp-content/uploads/2026/07/galicea-1024×725.png”]
De la sesizări grele la o concluzie clară: acuzațiile aduse primarului Alexandru Mărăcine au fost clasate, după ani de cercetări, audieri și verificări pe documente
La Galicea, un dosar pornit cu acuzații grave și întreținut ani la rând prin sesizări, suspiciuni și atacuri publice s-a închis la Parchet. Acuzațiile aduse primarului Alexandru Mărăcine nu s-au confirmat, deși, în tot acest timp, s-a încercat murdărirea imaginii sale. Documentele arată că adevărul a ieșit la iveală, iar acuzațiile s-au dovedit nereale.
Documentele arată că denunțul a fost înregistrat în anul 2022 și viza activitatea primarului comunei Galicea, Alexandru Mărăcine, cu acuzații legate de modificarea destinației unor fonduri publice, folosirea unor utilaje și autovehicule ale primăriei, dar și alte aspecte prezentate ca posibile fapte penale. După verificări, audieri și analizarea actelor din primărie și din Consiliul Local Galicea, dosarul a fost închis.
Prin urmare, în ordonanța de clasare se menționează că, în urma cercetărilor, s-a propus clasarea cauzei, deoarece faptele nu există. Atenție! ……Această formulare nu lasă loc de interpretări politice comode. Nu este vorba despre o soluție dată pentru că ar fi lipsit o semnătură, pentru că s-ar fi prescris ceva sau pentru că nu s-ar fi putut identifica o persoană. Concluzia este că faptele reclamate nu există.
Dosarul a pornit de la sesizări făcute de persoane care au cerut tragerea la răspundere a primarului pentru presupuse infracțiuni. Printre acuzații s-au aflat aspecte legate de investiția privind extinderea sistemului de alimentare cu apă în satele Galicea și Valea Râului, folosirea unor utilaje ale primăriei, betonarea și asfaltarea unor străzi din comună, sprijinul acordat fundației „Alex Tache”, dar și achizițiile făcute de administrația locală în acel mandat. Potrivit primarului Alexandru Mărăcine, toate aceste acuzații au fost infirmate ca neadevărate prin rezoluția Parchetului și prin verificările Curții de Conturi.
Toate acestea au fost împinse în zona penală, cu o greutate publică apăsătoare, deși verificările au dus la o concluzie total diferită față de imaginea construită prin reclamații.
Din actele atașate rezultă că au fost audiați martori denunțători, au fost analizate hotărâri ale Consiliului Local, avize ale comisiilor de specialitate, liste de investiții, referate și documente ale primăriei. Au fost verificate ședințele Consiliului Local Galicea din anul 2022, inclusiv discuțiile privind rectificarea bugetară și sumele alocate pentru investiții. S-a vorbit despre suma de 800.000 de lei, despre suma de 404.000 de lei și despre suspiciunea că lista de investiții ar fi fost modificată. După toate aceste verificări, procurorul a dispus clasarea.
Partea cea mai sensibilă a dosarului este că acuzațiile au fost rostogolite ani de zile în spațiul public, cu efect direct asupra imaginii primarului și asupra administrației locale. Însă o sesizare penală, chiar înainte să fie verificată, poate deveni armă politică. Poate fi folosită în discuții, în ședințe, în campanii și în atacuri personale. Eticheta de „dosar penal” se lipește repede, dar se dezlipește greu, chiar dacă soluția finală arată că nu a existat faptă penală.
În cazul de la Galicea, documentele arată exact acest mecanism. Se pornește de la suspiciuni, se adaugă acuzații, se creează presiune, apoi se așteaptă ca imaginea publică să fie afectată. După patru ani, vine răspunsul instituției competente și spune că faptele nu există. Pentru cei care au urmărit să transforme administrația într-un câmp de luptă, această soluție este greu de dus politic. Pentru primar, este o confirmare oficială că acuzațiile nu au stat în picioare.
Un alt aspect important este legat de utilajele primăriei. În sesizare s-a reclamat că acestea ar fi fost folosite în interesul unor persoane sau fără plată. În documentele analizate apar declarații potrivit cărora, în anumite situații, nu existau probe directe, unele informații fiind aflate „din auzite” sau din discuții. Apar și mențiuni despre chitanțe de plată pentru închirierea unor utilaje. Tocmai aceste diferențe dintre acuzație și probă sunt esențiale. Una este să spui că s-a întâmplat ceva, alta este să dovedești.
Clasarea pentru motivul că faptele nu există arată că suspiciunile nu au fost confirmate la nivel penal.
Cazul are și o miză politică evidentă. Primarul Alexandru Mărăcine ne vorbește despre niște oameni care, în loc să accepte lupta administrativă prin vot și prin proiecte, au ales calea sesizărilor repetate. După răspunsul Parchetului, acesta spune că atacurile nu s-au oprit, fiind formulată o nouă sesizare la Curtea de Conturi. Din perspectiva sa, vorbim despre o încercare continuă de a-l scoate din joc prin reclamații, nu prin argumente administrative.
Este o metodă cunoscută în administrațiile locale: se face o plângere, se creează zgomot, se pune presiune, apoi se lasă impresia că primarul este vinovat doar pentru că există o sesizare. În realitate, o sesizare nu înseamnă condamnare, o acuzație nu ține loc de probă, iar un zvon nu poate înlocui un document. În cazul de la Galicea, instituția care avea obligația să verifice a verificat, a analizat actele și a decis clasarea.
Materialul din dosar arată și felul în care unele acuzații au fost construite din bucăți de informații, discuții, fotografii, interpretări și nemulțumiri politice. Unele persoane audiate au spus că nu aveau date sigure sau că aflaseră anumite lucruri pe căi neoficiale.
„Am primit de la Parchet răspuns. Prietenii mei, cei care au făcut sesizare la Parchet, au primit concluzia după patru ani de zile că faptele nu există. Au făcut sesizare și la Curtea de Conturi, apoi din nou la Parchet, cu 17 puncte. Singura delapidare, cum o numesc ei, este că am tăiat niște lemne pe care le-am dat la biserici”, a declarat primarul comunei Galicea, Alexandru Mărăcine.
Așadar, Parchetul a analizat acuzațiile de deturnare de fonduri, fals intelectual și abuz în serviciu, iar verificările au arătat că faptele reclamate nu s-au confirmat. Alexandru Mărăcine spune că totul face parte dintr-o încercare repetată de denigrare, dusă mai departe și prin alte sesizări.
Primarul susține că unul dintre aspectele prezentate ca fiind serioase a fost tăierea unor lemne care, potrivit lui, au fost date bisericilor.
Dincolo de soluția juridică, rămâne însă partea morală: cine răspunde pentru imaginea lovită prin acuzații neconfirmate și cine le explică localnicilor din Galicea că, după atâta zgomot, concluzia oficială este clară: faptele nu există?
Primarul Alexandru Mărăcine: „După ani de acuzații și sesizări făcute împotriva mea de Crivăț Nicolae, Grigorescu Loredan, Neacșu Mădălin și Voica Gheorghe, adevărul a ieșit la iveală. Consider că aceste demersuri au avut scopul de a-mi afecta imaginea, însă instituțiile abilitate au verificat documentele și au stabilit că faptele reclamate nu există. Am fost reclamat inclusiv la Curtea de Conturi, mi-a fost verificată întreaga activitate, iar acuzațiile nu s-au confirmat. Le doresc sănătate tuturor celor implicați, chiar dacă, în opinia mea, declarațiile făcute nu au reflectat realitatea”, a declarat primarul comunei Galicea, Alexandru Mărăcine.
De la sesizări grele la o concluzie clară: acuzațiile aduse primarului Alexandru Mărăcine au fost clasate, după ani de cercetări, audieri și verificări pe documente
La Galicea, un dosar pornit cu acuzații grave și întreținut ani la rând prin sesizări, suspiciuni și atacuri publice s-a închis la Parchet. Acuzațiile aduse primarului Alexandru Mărăcine nu s-au confirmat, deși, în tot acest timp, s-a încercat murdărirea imaginii sale. Documentele arată că adevărul a ieșit la iveală, iar acuzațiile s-au dovedit nereale.
Documentele arată că denunțul a fost înregistrat în anul 2022 și viza activitatea primarului comunei Galicea, Alexandru Mărăcine, cu acuzații legate de modificarea destinației unor fonduri publice, folosirea unor utilaje și autovehicule ale primăriei, dar și alte aspecte prezentate ca posibile fapte penale. După verificări, audieri și analizarea actelor din primărie și din Consiliul Local Galicea, dosarul a fost închis.
Prin urmare, în ordonanța de clasare se menționează că, în urma cercetărilor, s-a propus clasarea cauzei, deoarece faptele nu există. Atenție! ……Această formulare nu lasă loc de interpretări politice comode. Nu este vorba despre o soluție dată pentru că ar fi lipsit o semnătură, pentru că s-ar fi prescris ceva sau pentru că nu s-ar fi putut identifica o persoană. Concluzia este că faptele reclamate nu există.
Dosarul a pornit de la sesizări făcute de persoane care au cerut tragerea la răspundere a primarului pentru presupuse infracțiuni. Printre acuzații s-au aflat aspecte legate de investiția privind extinderea sistemului de alimentare cu apă în satele Galicea și Valea Râului, folosirea unor utilaje ale primăriei, betonarea și asfaltarea unor străzi din comună, sprijinul acordat fundației „Alex Tache”, dar și achizițiile făcute de administrația locală în acel mandat. Potrivit primarului Alexandru Mărăcine, toate aceste acuzații au fost infirmate ca neadevărate prin rezoluția Parchetului și prin verificările Curții de Conturi.
Toate acestea au fost împinse în zona penală, cu o greutate publică apăsătoare, deși verificările au dus la o concluzie total diferită față de imaginea construită prin reclamații.
Din actele atașate rezultă că au fost audiați martori denunțători, au fost analizate hotărâri ale Consiliului Local, avize ale comisiilor de specialitate, liste de investiții, referate și documente ale primăriei. Au fost verificate ședințele Consiliului Local Galicea din anul 2022, inclusiv discuțiile privind rectificarea bugetară și sumele alocate pentru investiții. S-a vorbit despre suma de 800.000 de lei, despre suma de 404.000 de lei și despre suspiciunea că lista de investiții ar fi fost modificată. După toate aceste verificări, procurorul a dispus clasarea.
Partea cea mai sensibilă a dosarului este că acuzațiile au fost rostogolite ani de zile în spațiul public, cu efect direct asupra imaginii primarului și asupra administrației locale. Însă o sesizare penală, chiar înainte să fie verificată, poate deveni armă politică. Poate fi folosită în discuții, în ședințe, în campanii și în atacuri personale. Eticheta de „dosar penal” se lipește repede, dar se dezlipește greu, chiar dacă soluția finală arată că nu a existat faptă penală.
În cazul de la Galicea, documentele arată exact acest mecanism. Se pornește de la suspiciuni, se adaugă acuzații, se creează presiune, apoi se așteaptă ca imaginea publică să fie afectată. După patru ani, vine răspunsul instituției competente și spune că faptele nu există. Pentru cei care au urmărit să transforme administrația într-un câmp de luptă, această soluție este greu de dus politic. Pentru primar, este o confirmare oficială că acuzațiile nu au stat în picioare.
Un alt aspect important este legat de utilajele primăriei. În sesizare s-a reclamat că acestea ar fi fost folosite în interesul unor persoane sau fără plată. În documentele analizate apar declarații potrivit cărora, în anumite situații, nu existau probe directe, unele informații fiind aflate „din auzite” sau din discuții. Apar și mențiuni despre chitanțe de plată pentru închirierea unor utilaje. Tocmai aceste diferențe dintre acuzație și probă sunt esențiale. Una este să spui că s-a întâmplat ceva, alta este să dovedești.
Clasarea pentru motivul că faptele nu există arată că suspiciunile nu au fost confirmate la nivel penal.
Cazul are și o miză politică evidentă. Primarul Alexandru Mărăcine ne vorbește despre niște oameni care, în loc să accepte lupta administrativă prin vot și prin proiecte, au ales calea sesizărilor repetate. După răspunsul Parchetului, acesta spune că atacurile nu s-au oprit, fiind formulată o nouă sesizare la Curtea de Conturi. Din perspectiva sa, vorbim despre o încercare continuă de a-l scoate din joc prin reclamații, nu prin argumente administrative.
Este o metodă cunoscută în administrațiile locale: se face o plângere, se creează zgomot, se pune presiune, apoi se lasă impresia că primarul este vinovat doar pentru că există o sesizare. În realitate, o sesizare nu înseamnă condamnare, o acuzație nu ține loc de probă, iar un zvon nu poate înlocui un document. În cazul de la Galicea, instituția care avea obligația să verifice a verificat, a analizat actele și a decis clasarea.
Materialul din dosar arată și felul în care unele acuzații au fost construite din bucăți de informații, discuții, fotografii, interpretări și nemulțumiri politice. Unele persoane audiate au spus că nu aveau date sigure sau că aflaseră anumite lucruri pe căi neoficiale.
„Am primit de la Parchet răspuns. Prietenii mei, cei care au făcut sesizare la Parchet, au primit concluzia după patru ani de zile că faptele nu există. Au făcut sesizare și la Curtea de Conturi, apoi din nou la Parchet, cu 17 puncte. Singura delapidare, cum o numesc ei, este că am tăiat niște lemne pe care le-am dat la biserici”, a declarat primarul comunei Galicea, Alexandru Mărăcine.
Așadar, Parchetul a analizat acuzațiile de deturnare de fonduri, fals intelectual și abuz în serviciu, iar verificările au arătat că faptele reclamate nu s-au confirmat. Alexandru Mărăcine spune că totul face parte dintr-o încercare repetată de denigrare, dusă mai departe și prin alte sesizări.
Primarul susține că unul dintre aspectele prezentate ca fiind serioase a fost tăierea unor lemne care, potrivit lui, au fost date bisericilor.
Dincolo de soluția juridică, rămâne însă partea morală: cine răspunde pentru imaginea lovită prin acuzații neconfirmate și cine le explică localnicilor din Galicea că, după atâta zgomot, concluzia oficială este clară: faptele nu există?
Primarul Alexandru Mărăcine: „După ani de acuzații și sesizări făcute împotriva mea de Crivăț Nicolae, Grigorescu Loredan, Neacșu Mădălin și Voica Gheorghe, adevărul a ieșit la iveală. Consider că aceste demersuri au avut scopul de a-mi afecta imaginea, însă instituțiile abilitate au verificat documentele și au stabilit că faptele reclamate nu există. Am fost reclamat inclusiv la Curtea de Conturi, mi-a fost verificată întreaga activitate, iar acuzațiile nu s-au confirmat. Le doresc sănătate tuturor celor implicați, chiar dacă, în opinia mea, declarațiile făcute nu au reflectat realitatea”, a declarat primarul comunei Galicea, Alexandru Mărăcine.
De la sesizări grele la o concluzie clară: acuzațiile aduse primarului Alexandru Mărăcine au fost clasate, după ani de cercetări, audieri și verificări pe documente
La Galicea, un dosar pornit cu acuzații grave și întreținut ani la rând prin sesizări, suspiciuni și atacuri publice s-a închis la Parchet. Acuzațiile aduse primarului Alexandru Mărăcine nu s-au confirmat, deși, în tot acest timp, s-a încercat murdărirea imaginii sale. Documentele arată că adevărul a ieșit la iveală, iar acuzațiile s-au dovedit nereale.
Documentele arată că denunțul a fost înregistrat în anul 2022 și viza activitatea primarului comunei Galicea, Alexandru Mărăcine, cu acuzații legate de modificarea destinației unor fonduri publice, folosirea unor utilaje și autovehicule ale primăriei, dar și alte aspecte prezentate ca posibile fapte penale. După verificări, audieri și analizarea actelor din primărie și din Consiliul Local Galicea, dosarul a fost închis.
Prin urmare, în ordonanța de clasare se menționează că, în urma cercetărilor, s-a propus clasarea cauzei, deoarece faptele nu există. Atenție! ……Această formulare nu lasă loc de interpretări politice comode. Nu este vorba despre o soluție dată pentru că ar fi lipsit o semnătură, pentru că s-ar fi prescris ceva sau pentru că nu s-ar fi putut identifica o persoană. Concluzia este că faptele reclamate nu există.
Dosarul a pornit de la sesizări făcute de persoane care au cerut tragerea la răspundere a primarului pentru presupuse infracțiuni. Printre acuzații s-au aflat aspecte legate de investiția privind extinderea sistemului de alimentare cu apă în satele Galicea și Valea Râului, folosirea unor utilaje ale primăriei, betonarea și asfaltarea unor străzi din comună, sprijinul acordat fundației „Alex Tache”, dar și achizițiile făcute de administrația locală în acel mandat. Potrivit primarului Alexandru Mărăcine, toate aceste acuzații au fost infirmate ca neadevărate prin rezoluția Parchetului și prin verificările Curții de Conturi.
Toate acestea au fost împinse în zona penală, cu o greutate publică apăsătoare, deși verificările au dus la o concluzie total diferită față de imaginea construită prin reclamații.
Din actele atașate rezultă că au fost audiați martori denunțători, au fost analizate hotărâri ale Consiliului Local, avize ale comisiilor de specialitate, liste de investiții, referate și documente ale primăriei. Au fost verificate ședințele Consiliului Local Galicea din anul 2022, inclusiv discuțiile privind rectificarea bugetară și sumele alocate pentru investiții. S-a vorbit despre suma de 800.000 de lei, despre suma de 404.000 de lei și despre suspiciunea că lista de investiții ar fi fost modificată. După toate aceste verificări, procurorul a dispus clasarea.
Partea cea mai sensibilă a dosarului este că acuzațiile au fost rostogolite ani de zile în spațiul public, cu efect direct asupra imaginii primarului și asupra administrației locale. Însă o sesizare penală, chiar înainte să fie verificată, poate deveni armă politică. Poate fi folosită în discuții, în ședințe, în campanii și în atacuri personale. Eticheta de „dosar penal” se lipește repede, dar se dezlipește greu, chiar dacă soluția finală arată că nu a existat faptă penală.
În cazul de la Galicea, documentele arată exact acest mecanism. Se pornește de la suspiciuni, se adaugă acuzații, se creează presiune, apoi se așteaptă ca imaginea publică să fie afectată. După patru ani, vine răspunsul instituției competente și spune că faptele nu există. Pentru cei care au urmărit să transforme administrația într-un câmp de luptă, această soluție este greu de dus politic. Pentru primar, este o confirmare oficială că acuzațiile nu au stat în picioare.
Un alt aspect important este legat de utilajele primăriei. În sesizare s-a reclamat că acestea ar fi fost folosite în interesul unor persoane sau fără plată. În documentele analizate apar declarații potrivit cărora, în anumite situații, nu existau probe directe, unele informații fiind aflate „din auzite” sau din discuții. Apar și mențiuni despre chitanțe de plată pentru închirierea unor utilaje. Tocmai aceste diferențe dintre acuzație și probă sunt esențiale. Una este să spui că s-a întâmplat ceva, alta este să dovedești.
Clasarea pentru motivul că faptele nu există arată că suspiciunile nu au fost confirmate la nivel penal.
Cazul are și o miză politică evidentă. Primarul Alexandru Mărăcine ne vorbește despre niște oameni care, în loc să accepte lupta administrativă prin vot și prin proiecte, au ales calea sesizărilor repetate. După răspunsul Parchetului, acesta spune că atacurile nu s-au oprit, fiind formulată o nouă sesizare la Curtea de Conturi. Din perspectiva sa, vorbim despre o încercare continuă de a-l scoate din joc prin reclamații, nu prin argumente administrative.
Este o metodă cunoscută în administrațiile locale: se face o plângere, se creează zgomot, se pune presiune, apoi se lasă impresia că primarul este vinovat doar pentru că există o sesizare. În realitate, o sesizare nu înseamnă condamnare, o acuzație nu ține loc de probă, iar un zvon nu poate înlocui un document. În cazul de la Galicea, instituția care avea obligația să verifice a verificat, a analizat actele și a decis clasarea.
Materialul din dosar arată și felul în care unele acuzații au fost construite din bucăți de informații, discuții, fotografii, interpretări și nemulțumiri politice. Unele persoane audiate au spus că nu aveau date sigure sau că aflaseră anumite lucruri pe căi neoficiale.
„Am primit de la Parchet răspuns. Prietenii mei, cei care au făcut sesizare la Parchet, au primit concluzia după patru ani de zile că faptele nu există. Au făcut sesizare și la Curtea de Conturi, apoi din nou la Parchet, cu 17 puncte. Singura delapidare, cum o numesc ei, este că am tăiat niște lemne pe care le-am dat la biserici”, a declarat primarul comunei Galicea, Alexandru Mărăcine.
Așadar, Parchetul a analizat acuzațiile de deturnare de fonduri, fals intelectual și abuz în serviciu, iar verificările au arătat că faptele reclamate nu s-au confirmat. Alexandru Mărăcine spune că totul face parte dintr-o încercare repetată de denigrare, dusă mai departe și prin alte sesizări.
Primarul susține că unul dintre aspectele prezentate ca fiind serioase a fost tăierea unor lemne care, potrivit lui, au fost date bisericilor.
Dincolo de soluția juridică, rămâne însă partea morală: cine răspunde pentru imaginea lovită prin acuzații neconfirmate și cine le explică localnicilor din Galicea că, după atâta zgomot, concluzia oficială este clară: faptele nu există?
Primarul Alexandru Mărăcine: „După ani de acuzații și sesizări făcute împotriva mea de Crivăț Nicolae, Grigorescu Loredan, Neacșu Mădălin și Voica Gheorghe, adevărul a ieșit la iveală. Consider că aceste demersuri au avut scopul de a-mi afecta imaginea, însă instituțiile abilitate au verificat documentele și au stabilit că faptele reclamate nu există. Am fost reclamat inclusiv la Curtea de Conturi, mi-a fost verificată întreaga activitate, iar acuzațiile nu s-au confirmat. Le doresc sănătate tuturor celor implicați, chiar dacă, în opinia mea, declarațiile făcute nu au reflectat realitatea”, a declarat primarul comunei Galicea, Alexandru Mărăcine.
[analyse_source url=”https://www.impactreal.ro/2026/07/07/dosarul-facut-impotriva-primarului-alexandru-maracine-s-a-inchis-cu-o-concluzie-grea-pentru-cei-care-l-au-reclamat-la-parchet/”]