83 de ani de la moartea lui Constantin Garoflid originar din Cândești | Fost lider al reformei agrare din România interbelică

Constantin Garoflid, figură marcantă a agriculturii și politicii românești interbelice

Constantin Garoflid (1872–1943), originar din Cândești, Vernești, județul Buzău, a fost o personalitate importantă în viața politică și agrară a României interbelice. De-a lungul carierei, a ocupat de mai multe ori funcția de ministru al Agriculturii, în guvernele conduse de Alexandru Averescu și Alexandru Marghiloman, contribuind decisiv la reformele agricole și dezvoltarea rurală.

În perioada 1918-1927, Garoflid a fost implicat în elaborarea și aplicarea politicilor agricole, fiind unul dintre principalii autori ai legilor reformei agrare care au transformat structura proprietății în România. A fost primul președinte al Academiei de Agricultură din România, președinte al Sindicatelor Agricole și al Institutului de Cercetări Agronomice, instituții-cheie pentru progresul agriculturii românești.

În 1904, a achiziționat moșia de la Țintești, unde a dezvoltat o importantă plantație de viță de vie sub marca „Viile Garoflid”, renumită atât pe plan local, cât și internațional. A fost pionier în utilizarea irigației prin aspersiune, o premieră în România.

Garoflid a fost și co-director al publicației „Munca”, un săptămânal de politică economică și socială apărut în 1919. În plus, a militat pentru modernizarea agriculturii prin mecanizare, comasarea terenurilor, cadastrare și înființarea unui corp agronomic de stat dedicat introducerii progresului tehnic.

Una dintre inițiativele sale importante a fost metoda ecologică de protejare a Câmpiei Bărăganului împotriva viscolului, prin plantarea perdelelor de protecție formate din arbori și arbuști care rețineau zăpada, contribuind la îmbunătățirea irigațiilor și a climatului agricol local.

În 1929, a fondat și a condus Partidul Liga Agrară, o formațiune politică ce reprezenta interesele marilor proprietari și ale intelectualității din mediul rural, care a activat până în 1938, promovând reforma și dezvoltarea agriculturii.

Deși în testament și-a dorit să fie înmormântat la moșia sa din Țintești, Constantin Garoflid se odihnește la Cimitirul Bellu din București, lăsând în urmă o moștenire importantă în domeniul agriculturii și politicii românești.