[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-ins-venituri-totale-medii-lunare-la-nivel-de-gospodarie-au-ajuns-la-9.400-lei/mediaPool/u2XSSxM.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: INS: Venituri totale medii lunare, la nivel de gospodărie, au ajuns la 9.400 lei
|
Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice, cea mai mare pondere în cheltuieli, educaţia, la polul opus
O gospodărie a avut, în 2025, venituri totale medii lunare, în termeni nominali, de aproape 9.400 lei, reprezentând 3782 lei pe o persoană, în creştere cu 13,6%, respectiv, cu 14,5% faţă de anul 2024. În acelaşi timp, cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în termeni nominali, de 8037 lei pe o gospodărie (3234 lei pe o persoană) şi au reprezentat 85,5% din veniturile totale, în creştere cu 1024 lei faţă de anul 2024, anunţă, miercuri, Institutul Naţional de Statistică (INS). Cheltuielile pentru produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au avut o valoare de 1553 lei pe o gospodărie, având o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (32,1%). La polul opus se află educaţia, cu o valoare de numai 27 lei pe o gospodărie (0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare). În 2025, veniturile băneşti medii lunare au fost de 8832 lei lunar pe o gospodărie (3554 lei pe o persoană), mai mult cu 14,7 % faţă de anul 2024, iar veniturile în natură de 566 lei lunar pe o gospodărie (228 lei pe o persoană), în scădere cu 6 lei faţă de anul 2024. De asemenea, salariile brute şi alte drepturi salariale s-au ridicat la 6438 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (68,5% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creştere faţă de anul 2024 cu 1,3 puncte procentuale), potrivit datelor INS. O contribuţie însemnată la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale, de 1879 lei lunar pe o gospodărie (20,0% în anul 2025, respectiv, 20,2% în anul 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (6,0% în anul 2025, respectiv, 6,9% în anul 2024), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale (1,2% în anul 2025, respectiv, 1,5% în anul 2024) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (4,8% în anul 2025, respectiv, 5,4% în anul 2024). Referitor la mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban, în anul 2025, a fost de 10732 lei, ceea ce înseamnă de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 4489 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Cât priveşte structura veniturilor totale, în anul 2025, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale ȋn veniturile totale a fost de 74,1%, mai mare cu 14,3 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale, comparativ cu 21,6%, mai mare cu 2,6 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban. Ponderea veniturilor în natură a fost de 9,9% în mediul rural, de 2,8 ori mai mare faţă de cea din mediul urban. Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în anul 2025, de 7582 lei pe o gospodărie (3051 lei pe o persoană) mai mari cu 15,4% faţă de anul 2024, respectiv cu 16,4% la nivel de persoană. INS arată că contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în anul 2025, a fost, în medie, de 456 lei lunar pe o gospodărie (183 lei pe o persoană), adică un avans de 2,1% faţă de anul 2024.
Precizări ANAF cu privire la veniturile obţinute din străinătate
l trebuie depus formularul 212 sau declaraţia rectificativă, arată reprezentanții Fiscului
Românii care au obţinut în 2025 venituri din străinătate şi nu le-au inclus în Declaraţia unică trebuie să depună formularul 212, iar dacă l-au depus deja, să transmită o declaraţie rectificativă în SPV – Spaţiul Privat Virtual, la sediul organului fiscal de domiciliu sau prin poştă, informează Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Persoanele aflate în această situaţie vor primi notificări şi vor avea posibilitatea să îşi clarifice situaţia fiscală înainte de stabilirea obligaţiilor de plată. Informaţiile privind veniturile obţinute din alte state nu au fost disponibile la momentul precompletării Declaraţiei unice, deoarece autorităţile fiscale străine transmit aceste date după expirarea termenului de depunere din România, se arată într-un comunicat al ANAF. Contribuabilii care au realizat în 2025 venituri din străinătate pentru care există obligaţia declarării în România, dar nu le-au raportat până la 25 mai 2026, trebuie să îşi actualizeze situaţia fiscală. Instituţia precizează când există această obligaţie: dacă nu a fost depusă deloc Declaraţia unică, se poate transmite acum formularul 212; dacă a fost depusă deja declaraţia, dar fără menţionarea veniturilor din străinătate, trebuie depusă o declaraţie rectificativă. De asemenea, dacă contribuabilii primesc o notificare de la ANAF, ei pot prezenta documente sau explicaţii pentru clarificarea situaţiei. “În situaţia în care obligaţiile declarative nu sunt îndeplinite, organul fiscal poate stabili din oficiu impozitele datorate. Chiar şi după emiterea unei decizii de impunere, contribuabilii au la dispoziţie 60 de zile pentru a depune Declaraţia unică, iar decizia emisă anterior va fi anulată”, se precizează în comunicat. ANAF a pus la dispoziţia persoanelor fizice, pentru veniturile realizate în 2025, informaţiile existente în evidenţa fiscală prin precompletarea formularului 212. Datele privind veniturile obţinute din străinătate nu au putut fi incluse automat, pentru că ele sunt comunicate ulterior de administraţiile fiscale din alte state. Persoanele fizice care au realizat, anul trecut, venituri din străinătate pentru care Codul fiscal prevede obligaţia declarării în România, au obligaţia depunerii declaraţiei unice până la data de 25 mai 2026 inclusiv, potrivit dispoziţiilor art.122 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precizează reprezentanţii ANAF.
41% dintre români se plâng că veniturile le-au scăzut în ultimul an
Peste 40% dintre români spun că veniturile li s-au diminuat în ultimul an, iar un procent similar afirmă că veniturile le-au rămas la acelaşi nivel, conform unui sondaj realizat de INSCOP, care mai relevă şi că 37.7%dintre cei chestionaţi se aşteaptă la o scădere a veniturilor în următoarea jumătate de an. Aproape 85% se aşteaptă la o creştere a preţurilor în acelaşi interval. ”10.9% dintre români afirmă că veniturile lor au crescut în ultimele 12 luni. 45.4% spun că acestea au rămas la acelaşi nivel, iar 41.1% că s-au diminuat. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.6%”, relevă “INDEXUL Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP: România între incertitudini şi speranţă”. Raportează o creştere a veniturilor într-o proporţie mai mare decât media: votanţii USR, persoanele între 18 şi 44 de ani, angajaţii din sectorul privat. Spun că veniturile au rămas la acelaşi nivel într-un procent mai ridicat decât restul respondenţilor: votanţii PNL şi USR, persoanele între 45 şi 59 de ani, angajaţii din sectorul public. Declară că veniturile li s-au redus într-o proporţie peste medie: votanţii PSD, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din Bucureşti. 11.5% dintre participanţii la sondaj cred că veniturile familiei lor vor creşte în următoarele şase luni. 41.6% apreciază că acestea vor rămâne la fel, în timp ce 37.7% se aşteaptă la o scădere a veniturilor. 9.2% nu ştiu sau nu răspund. Anticipează o creştere a veniturilor familiale într-o proporţie mai mare decât media: votanţii PSD, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, angajaţii din sectorul privat. Cred că veniturile vor rămâne la acelaşi nivel într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei: votanţii PNL şi USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie superioară, angajaţii din sectorul privat. Votanţii AUR, femeile, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic şi angajaţii din sectorul public se aşteaptă la diminuarea veniturilor într-o proporţie peste media eşantionului.
Oracle a eliminat 21.000 de locuri de muncă într-un an
Gigantul american din domeniul tehnologiei Oracle a redus cu aproximativ 21.000 numărul angajaţilor în ultimele 12 luni, echivalentul a aproape 13% din forţa sa de muncă, pe fondul restructurărilor generate de extinderea proiectelor de inteligenţă artificială, transmite CNBC. Potrivit raportului anual depus luni la autorităţile de reglementare, compania avea 141.000 de angajaţi cu normă întreagă în luna mai 2026, comparativ cu 162.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut. Oracle a precizat că adoptarea şi implementarea tehnologiilor de inteligenţă artificială în cadrul operaţiunilor sale au contribuit la reducerea numărului de angajaţi şi că acest proces ar putea continua şi în viitor. Compania a cheltuit aproximativ 1,8 miliarde de dolari pentru restructurare, inclusiv plăţi compensatorii şi alte costuri asociate concedierilor. Suma este mult peste cele 374 de milioane de dolari cheltuite pentru restructurări în anul precedent. Conducerea Oracle avertizează că astfel de procese pot avea efecte negative asupra productivităţii şi moralului angajaţilor. În documentele oficiale, compania menţionează riscul apariţiei unor lipsuri de personal calificat în anumite domenii, pierderea experienţei acumulate în organizaţie şi dificultăţi în retenţia angajaţilor. Oracle susţine însă că restructurările sunt necesare pentru a adapta resursele umane la dezvoltarea accelerată a afacerilor din domeniul cloud şi al inteligenţei artificiale. Compania a declarat că îşi reorganizează constant echipele pentru a se asigura că dispune de personalul necesar pentru dezvoltarea celor mai performante produse cloud şi AI. Valul de concedieri vine într-un moment în care Oracle investeşte masiv în infrastructura necesară inteligenţei artificiale. În martie, compania a anunţat mii de disponibilizări, în contextul presiunilor venite din partea investitorilor privind nivelul ridicat al datoriilor contractate pentru finanţarea proiectelor AI. În ianuarie, Oracle a prezentat un plan de atragere a 50 de miliarde de dolari prin datorii şi capital propriu. În ultimul exerciţiu financiar, fluxul de numerar liber al companiei a fost negativ, de 23,7 miliarde de dolari, în timp ce cheltuielile de capital au crescut cu 162%, până la 55,7 miliarde de dolari.
Preţurile aurului şi argintului au scăzut puternic
Preţurile aurului şi argintului au înregistrat scăderi puternice, pe fondul vânzărilor masive de pe pieţele financiare şi al temerilor că Rezerva Federală a SUA ar putea majora din nou dobânzile, transmite CNBC. Contractele futures pentru aur au coborât cu 1,5%, până la 4.142 de dolari pe uncie, în timp ce argintul a pierdut peste 5%, ajungând la 61,80 dolari pe uncie înainte de a recupera o parte din pierderi şi de a închide în jurul valorii de 62,25 dolari. Declinul a fost alimentat de corecţiile din sectorul tehnologic global, după ce investitorii au devenit tot mai îngrijoraţi că dobânzile vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă. În mod tradiţional, aurul este considerat un activ de refugiu în perioade de incertitudine geopolitică. Totuşi, de la izbucnirea conflictului dintre Statele Unite şi Iran, pe 28 februarie, această reputaţie a fost pusă sub semnul întrebării. Analiştii spun că atenţia investitorilor s-a mutat de la riscurile geopolitice către politica monetară a Rezervei Federale. Prima reuniune de politică monetară condusă de noul preşedinte al Fed, Kevin Warsh, a fost interpretată de pieţe ca având un ton mai agresiv în combaterea inflaţiei. Investitorii au început să ia în calcul posibilitatea unei majorări a dobânzii până la sfârşitul anului. Dobânzile mai mari tind să afecteze aurul deoarece metalul preţios nu oferă randamente sub formă de dobândă, devenind mai puţin atractiv în comparaţie cu obligaţiunile şi alte active financiare. Schimbarea de perspectivă este vizibilă şi pe Wall Street, unde mai multe instituţii financiare şi-au redus prognozele privind evoluţia aurului.
Nissan renunţă la dezvoltarea versiunii electrice a modelului Qashqai
Constructorul auto japonez Nissan a suspendat dezvoltarea unei versiuni complet electrice a modelului Qashqai, cel mai bine vândut automobil al companiei în Europa, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia face parte dintr-un amplu program de restructurare şi reducere a costurilor. Proiectul viza producerea unui Qashqai electric la uzina din Sunderland, cea mai mare fabrică auto din Marea Britanie. Planul fusese anunţat în 2023 şi fusese prezentat de guvernul britanic drept o investiţie importantă pentru industria locală a vehiculelor electrice. Potrivit surselor, dezvoltarea modelului a fost oprită încă de anul trecut, iar dacă Nissan va decide să reia proiectul, lansarea pe piaţă nu ar putea avea loc înainte de începutul anilor 2030. Compania nu a comentat direct informaţiile privind anularea modelului electric Qashqai, însă a reafirmat că rămâne angajată în extinderea gamei de vehicule electrificate, inclusiv modele hibride.
Atacurile cibernetice bazate pe AI, mai aproape decât se credea
Five Eyes, alianţa de informaţii compusă din Australia, Canada, Noua Zeelandă, Regatul Unit şi Statele Unite, avertizează că atacurile cibernetice bazate pe modelele de inteligenţă artificială sunt la doar câteva luni distanţă. Avertismentul comun al celor cinci ţări vine să urgenteze eforturile de apărare pe care guvernele şi companiile din toată lumea ar trebui să le urmeze, după ce, până acum, se estima că este o chestiune de ani. Atacurile cibernetice făcute posibile de cele mai avansate modele de AI au devenit un risc pe termen scurt, dintr-o temă de cercetare de lungă durată, se arată în comunicatul emis de Five Eyes. Experţii se aşteaptă ca noile modele, precum cele din clasa Mythos, dezvoltate de Anthropic, să schimbe dramatic peisajul cibernetic, atât în ceea ce priveşte apărarea, cât şi ofensiva.
Iranul poate cumpăra bunuri americane cu activele deblocate
Guvernatorul Băncii centrale iraniene, Abdolnaser Hemmati, a dezminţit declaraţii ale preşedintelui american Donald Trump care a anunţat că activele iraniene deblocate urmează să fie folosite pentru cumpărarea de bunuri de provenienţă ”exclusiv din Statele Unite”, însă nu a exclus ideea unor achiziţii de la americani, relatează AFP. Într-un mesaj video, Abdolnaser Hemmati a anunţat marţi că primele 12 miliarde de dolari deblocate vor fi folosite la cumpărarea unor “bunuri de primă necesitate şi medicamente”. Însă “nu există nicio obligaţie să cumpărăm din Statele Unite”, a subliniat el. Locatarul Casei Albe a dat asigurări marţi că “banii şi/sau sancţiunile pe care Trezoreria americană este pe cale să le ridice sunt plasaţi sub sechestru, controlaţi de către Statele Unite, şi vor fi folosiţi la cumpărarea de hrană şi de furnituri medicale provenind exclusiv din Statele Unite”. “Nu este adevărat”, i-a replicat Abdolnaser Hemmati lui Donald Trump.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-ins-venituri-totale-medii-lunare-la-nivel-de-gospodarie-au-ajuns-la-9.400-lei”]