[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-nationale-top-mondial-qs-al-universitatilor/mediaPool/uLjf0vF.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Top mondial QS al universităților
|
Instituții din București și Cluj, sub „genunchiul broaștei” n clasamentul e dominat de universități americane
Universitatea din Bucureşti (UB) rămâne cea mai bine clasată universitate din România în ediţia 2027 a QS World University Rankings.
Comparativ cu anii precedenţi, poziţia UB arată o evoluţie oscilantă. Dacă în 2025 UB se afla în intervalul 801-850, în 2026 a urcat la 761-770, pentru ca pentru 2027 să revină în banda 801-850, păstrând totuşi poziţia de lider naţional şi una dintre cele mai bune performanţe româneşti în ierarhia mondială. Datele indică faptul că performanţa universităţii este susţinută de indicatori concreţi, mai ales în zona de angajabilitate, reputaţie în rândul angajatorilor, cercetare internaţională şi sustenabilitate.
Şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca îşi păstrează locul între cele mai bune instituţii academice din România, dar cu o traiectorie diferită în intervalul analizat. În 2025, UBB era plasată în intervalul 781-790, în 2026 a urcat la 761-770, la egalitate cu Universitatea din Bucureşti, iar în 2027 coboară la 851-900.
Cum arăta harta universitară a României în 2025
Ediţia QS World University Rankings 2025 oferea o imagine mai largă a prezenţei româneşti în topul global. Atunci, România era reprezentată de 13 universităţi, iar Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai se aflau deja în primele poziţii naţionale, cu UB în intervalul 801-850 şi UBB în 781-790.
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi figura în banda 1201-1400, la fel ca Universitatea de Vest din Timişoara, în timp ce Universitatea din Craiova şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu se aflau în zona 1401Â. Alte instituţii, între care Universitatea Transilvania din Braşov, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi POLITEHNICA Bucureşti, completau lista universităţilor româneşti incluse în clasament, însă toate acestea erau plasate în segmentele inferioare ale ierarhiei.
Ce s-a schimbat în 2026
Ediţia 2026 a adus o evoluţie favorabilă pentru primele două universităţi ale României. Atât Universitatea din Bucureşti, cât şi Universitatea Babeş-Bolyai au urcat în intervalul 761-770, atingând una dintre cele mai bune poziţii ale lor din ultimii ani. În acelaşi timp, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a înregistrat şi ea o îmbunătăţire, ajungând în banda 1001-1200, ceea ce a marcat o creştere importantă faţă de anul precedent. Universitatea de Vest din Timişoara a rămas stabilă în intervalul 1201-1400, iar celelalte universităţi româneşti au continuat să fie prezente în special în zona 1401Â, fără salturi spectaculoase care să schimbe semnificativ ierarhia internă.
2027: mai puţine universităţi româneşti în clasament
În ediţia 2027, tabloul se modifică din nou. Universitatea din Bucureşti revine la intervalul 801-850, dar îşi păstrează primul loc naţional. Universitatea Babeş-Bolyai coboară la 851-900, rămânând însă a doua universitate a României în QS.
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi revine în intervalul 1201-1400, Universitatea de Vest din Timişoara îşi menţine aceeaşi poziţie, iar POLITEHNICA Bucureşti urcă în banda 1201-1400. În schimb, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava şi Universitatea Transilvania din Braşov rămân în zona 1401Â, ceea ce confirmă o ierarhie relativ stabilă, dar şi o distanţă mare faţă de primele două instituţii româneşti.
Tot în 2027, România are doar opt universităţi incluse în clasament, faţă de zece în 2026 şi 13 în 2025. Această reducere treptată a prezenţei româneşti în QS sugerează că, deşi câteva universităţi reuşesc să îşi menţină vizibilitatea, sistemul în ansamblu nu reuşeşte încă să transforme performanţele punctuale într-un avans consistent.
Poziţia la nivel european
La nivel european, în ediţia QS 2027, Universitatea din Bucureşti se situează pe locul 254, iar Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca pe locul 272, cele două rămânând cele mai bine clasate universităţi din România în ierarhia continentală. În acelaşi clasament, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi apare pe locul 426, Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie POLITEHNICA Bucureşti pe 438, Universitatea de Vest din Timişoara pe 446, Universitatea Transilvania din Braşov pe 476, iar ASE Bucureşti pe 488. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi se află în intervalul 501-510, în timp ce Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, Universitatea Politehnica Timişoara, Universitatea din Oradea, UMFST Târgu Mureş, Universitatea Ovidius din Constanţa şi Universitatea din Craiova sunt plasate în intervalele 551-600 sau 601Â, ceea ce confirmă o poziţionare mai degrabă constantă a universităţilor româneşti în a doua parte a clasamentului european.
Cine domină clasamentul mondial
În ierarhia globală QS World University Rankings 2027, primele zece poziţii sunt dominate de universităţi din Statele Unite şi Regatul Unit, cu Massachusetts Institute of Technology pe locul 1, urmat de Imperial College London şi Stanford University, aflate la egalitate pe locul 2, apoi de University of Oxford pe locul 4, Harvard University pe 5, University of Cambridge pe 6, California Institute of Technology pe 7, iar pe locurile 8 şi 9 de ETH Zurich şi University College London, în timp ce National University of Singapore completează top 10.
Cine domină clasamentul european
La nivel european, topul QS 2027 confirmă dominaţia centrelor academice consacrate din Marea Britanie şi Elveţia: University of Oxford conduce clasamentul european şi se află pe locul 4 la nivel mondial, urmată de ETH Zurich, clasată pe locul 8 în lume, şi Imperial College London, aflată pe locul 2 mondial. Pe poziţiile următoare în Europa se regăsesc University College London, pe locul 9 global, şi University of Cambridge, pe locul 6 mondial, iar în primele zece europene mai intră University of Edinburgh, pe locul 34 la nivel mondial, King’s College London, pe locul 31, Université PSL, pe locul 24, University of Manchester, pe locul 35, şi EPFL Lausanne, pe locul 17 mondial.
Nicușor Dan: Varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar
Președintele Nicușor Dan a avut, miercuri seară, o primî reacție după consultările de astăzi cu partidele și grupurile parlamentare. „Am avut astăzi consultări cu partidele și grupurile parlamentare pentru identificarea unei soluții de deblocare a crizei politice în care ne aflam. Varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar, care să se bazeze pe un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil. Invit, așadar, partidele parlamentare să demareze discuțiile pentru semnarea acestui acord parlamentar și, ulterior, să îmi facă propuneri pentru formula de guvern minoritar, susținut în concordanță cu acest acord. Întregul proces trebuie să se deruleze într-un ritm accelerat, deoarece urgența instalării unui guvern funcțional și stabil este majoră”, a spus președintele.
Varianta agreată de președinte este cea propusă de Ilie Bolojan. La finalul ședinței Biroului Permanent al PNL, deputatul Ionel Bogdan a vorbit despre soluțiile pentru un nou guvern. „Astăzi s-au dezbătut propunerile principale, pentru a se contura, în această ședință, acele soluții care pot fi susținute de o majoritate în Parlament pentru învestirea unui guvern. Am propus un acord politic pentru România, care să fie agreat de Nicușor Dan și semnat de partidele politice, și care să conțină temele principale pe care guvernul va trebui să le rezolve în perioada următoare”, a spus Ionel Bogdan.
Prima variantă ar fi, spune acesta, „un guvern PNL–PSD–UDMR, pentru care președintele Bolojan se va consulta cu partenerii din USR și UDMR, pentru a găsi o variantă de premier agreată. O altă variantă ar fi una în care majoritatea ar vota un guvern PSD”. „Vorbim de un pact pentru România, nu de un acord cu PSD, nu de un acord cu un partid sau altul, vorbim strict de un acord politic, pentru implementarea obiectivelor importante pentru țară”, a explicat deputatul cum vede posibila colabararea dintre PSD și PNL.
Sondaj: 48% dintre moldoveni ar vota împotriva unirii cu România, 38% ar vota pentru unificare
Procentul cetățenilor Republicii Moldova care vor aderarea la Uniunea Europeană se apropie de 60%, în timp ce peste 38% ar vota unirea cu România, în cazul unui referendum, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Ates Research Group și citat de Radio Chișinău.
În ceea ce privește unirea cu România, 38,5% din respondenți spun că ar vota în favoarea acestei opțiuni la un eventual referendum, în timp de 48,1% s-ar declara împotrivă. 59% din respondenți ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce 28,4% s-ar pronunța împotrivă. În schimb, pentru aderarea la NATO 50,3% ar vota împotrivă, și doar 28,5% ar susține această opțiune, a precizat directoarea executivă a companiei Ates Research Group, Veronica Ateș.
Sondajul a fost realizat la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie, pe un eșantion reprezentativ de 1004 respondenți, și are, potrivit autorilor, o marjă de eroare de ±3%.
Puciștii n-au fost excluși din PNL dar au fost înlăturați de la șefia filialelor de partid
Surse citate de publicația G4Media spun că nimeni n-au fost exclus deocamdată din PNL, nici Adrian Veștea, nici Hubert Thuma. Singura decizie asumată de Biroul Permanent Național, în ședința de marți seara, a fost pentru schimbarea șefilor a 12 filiale de partid. Toți cei schimbați din funcții sunt parte din tabăra puciștilor. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a specificat în ședință: „nimeni nu a fost exclus”, după ce Hubert Thuma s-a grăbit să anunțe pe rețele sociale că a fost îndepărtat din PNL, după 25 de ani de activitate în acest partid.
Trebuie precizat că Hubert Thuma a fost înlocuit la șefia PNL Ilfov cu fostul baron Marian Petrache (fost președinte al CJ Ilfov, fost președinte al PNL Ilfov). Petrache – de altfel un mai vechi camarad al lui Thuma – a dispărut din prim planul PNL în 2017, când a fost cercetat într-un doar de corupție, acuzat de șantaj și luare de mită.
Biroul Permanent Național al PNL a decis marți seara să-i schimbe din funcție pe președinții filialelor: Ilfov (Hubert Thuma), Sector 2 (Monica Anisie), Sector 3 (Andrei Baciu), Sector 4 (Ionuț Stroe), Sector 5 (Cătălin Stoichiță), Argeș (Alina Gorghiu), Brașov (Adrian Veștea), Călărași (Ciprian Pandea), Galați (George Scarlat), Giurgiu (Toma Petcu), Gorj (Ion Iordache), Ialomița (Dragoș Soare).
Sursele G4Media au informat că o decizie în privința excluderii puciștilor se va lua etapizat, fiind vorba despre prevederile statutare care spun că decizia trebuie să aparțină conducerii filialelor din care fac parte puciștii, dar n-a fost încă discutat un plan concret în sensul acesta.
După ședință, deputatul PNL Ionel Bogdan a declarat că procedurile privind excluderea din partid a membrilor care au participat la negocieri și demersuri pentru formarea și învestirea guvernului Adrian Veștea sunt în curs de desfășurare, urmând să fie finalizate după înregistrarea noului statut al formațiunii la Tribunalul București. „Procedurile în Partidul Național Liberal au început. Este aprobat un nou statut care urmează să fie înregistrat la Tribunalul București conform normelor legale. Ulterior vom putea finaliza această procedură (a excluderii – n.red). Atâta timp cât aceste excluderi din partid vor fi pe noul statut, el trebuie să fie înregistrat legal la Tribunalul București”, a explicat parlamentarul liberal.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Calendarul zilei – 2 iulie: Ștefan cel Mare, Octavian Paler și marile evenimente care au scris istoria
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/national/mozaic-stiri-nationale-top-mondial-qs-al-universitatilor”]