Întâlnirea dintre Putin și Lukașenko – în data de 26 iunie, la Valdai – a fost neobișnuită chiar și după standardele unei relații care nu a fost niciodată marcată de transparență. Alexandr Lukașenko a zburat în Rusia pentru o întâlnire de două zile cu Putin. Nu au fost declarații pentru presă, nu s-au semnat documente, nu au existat declarații comune după întâlnire. După întâlnirea cu Putin, Lukașenko a mers Beijing pentru o întâlnire cu Xi Jinping. Ministerul de Externe al Chinei a declarat că relațiile dintre cele două țări sunt la un „vârf istoric”.

În aceeași zi de 26 iunie, înainte de a zbura la Moscova, Lukașenko i-a cerut ambasadorului rus „să nu implice” Belarusul în război, notează Modern Diplomacy.

• Un om care a petrecut patru ani oferind Rusiei teritoriu, spațiu aerian și sprijin logistic pentru campania sa din Ucraina cere acum Moscovei să-i acorde un oarecare spațiu.
• Ceva s-a schimbat în calculele lui Lukașenko.

Aeronava prezidențială a lui Lukașenko, cu transponderul oprit

La decolare, aeronava prezidențială din Belarus și-a oprit transponderul deasupra regiunii Tver.

Șoseaua M-11 a fost închisă pentru o perioadă. Kremlinul a confirmat întâlnirea de la Valdai după ce Lukașenko se întorsese deja în Belarus.

• Dmitri Peskov – purtătorul de cuvânt al Kremlinului – a declarat că întâlnirea s-a concentrat pe „agenda Statului Uniunii, comerț, cooperare economică, securitate în regiune”.
• Peskov nu a menționat semnarea vreunui document și a spus că nu va exista o conferință de presă.

Întâlnirile dintre lideri care nu generează nicio comunicare publică implică de obicei fie un acord prea sensibil pentru a fi dezvăluit, fie un dezacord prea grav pentru ca oricare dintre părți să fie consemnat public.

Încă din primele zile ale invaziei, Putin ar fi dorit mai multă asistență militară din partea Belarusului. Lukașenko s-a opus acestui lucru de mai multe ori.

A declarat întotdeauna că Belarus nu va permite trupelor sale să intre în luptă dacă nu va exista un atac asupra Belarusului.

Lukașenko, direct la Bejing după întâlnirea cu Putin

Secvența „Valdai – Beijing”, în mai puțin de o săptămână, înseamnă mai mult decât de o actualizare bilaterală standard între Belarus și Rusia.

Lukașenko nu este un actor autonom. Supraviețuirea regimului său depinde de sprijinul politic, economic și de securitate rusesc. Din această cauză, are foarte puțin spațiu de manevră.

• În timpul vizitei la Beijing, Lukașenko a fost primit de Xi Jinping la casa de oaspeți de stat Diaoyutai.
• Tot Xi a declarat că relațiile dintre Belarus și China sunt la „vârful lor istoric”.

Vizita pare a fi mult mai mult decât una de curtoazie bilaterală.

Comerțul dintre China și Belarus a depășit 5 miliarde de dolari anul trecut, crescând cu 33% față de anul precedent.

• Vizita lui Lukașenko la Beijing semnalează Moscovei că Minskul are alternative care merită protejate.
• Totodată, semnalează publicului lui Lukașenko că Belarus are opțiuni dincolo de ceea ce oferă Moscova.

Ori asta contează mult într-o țară care a urmărit cum suveranitatea sa se erodează treptat sub presiunea Rusiei, încă din 2020, se mai arată în analiza Modern Diplomacy.

Factorul „Oreșnik”

Belarus se învecinează cu Polonia, Lituania și Letonia, trei state membre NATO, pe flancul estic al alianței. Este flancul pe care planificatorii europeni de apărare încearcă de doi ani să-l consolideze.

• Belarusul găsduiește Oreșnik, cel mai recent sistem de rachete balistice hipersonice cu rază medie de acțiune cu capacitate nucleară al Rusiei.
• Sistemul este desfășurat acolo ca parte a relației militare tot mai profunde dintre Minsk și Moscova.

Volodimir Zelenski a avertizat că Belarus extinde simultan infrastructura rutieră, construiește situri de depozitare a munițiilor și depozite de combustibil în apropierea graniței cu Ucraina.

Desfășurarea rachetelor Oreșnik este detaliul care schimbă caracterul a tot ceea ce se întâmplă la granița dintre Belarus și Ucraina. Oreșnik este un sistem capabil să lovească ținte pe o porțiune semnificativă a teritoriului european NATO.

Lukașenko, în echilibru instabil

Alexandr Lukașenko s-a conformat unui ultimatum ucrainean de a-și reduce expunerea militară.

A zburat la Putin pentru a gestiona o relație pe care nu și-o poate permite să o rupă. A zburat la Xi pentru a aprofunda legăturile cu un partener care îi oferă ceea ce Moscova nu poate.

• Lukașenko are nevoie ca Rusia să nu ceară mai mult decât poate oferi fără a pierde spațiul de manevră pe care i-a mai rămas.
• Are nevoie ca Beijingul să ofere suficient sprijin economic și diplomatic încât Moscova să știe că are o altrnativă.
• Și are nevoie ca Ucraina să creadă că Belarusul nu este aliniat necondiționat obiectivelor militare rusești.

Întâlnirea cu ușile închise de la Valdai sugerează că cel puțin una dintre aceste relații este supusă unei presiuni mai mari decât indică postura publică. Vizita la Beijing sugerează că Lukașenko răspunde la această tensiune făcând relația alternativă mai vizibilă.

Acesta nu este un echilibru stabil. Este vorba despre un om care încearcă să rămână relevant, simultan, pentru mai multe puteri, se mai menționează în analiza Modern Diplomacy.