UPDATE:  “Principala temă abordată în cadrul ședinței a constituit-o analiza obiectivelor României la Summitul NATO, care se va desfășura în perioada 7-8 iulie 2026, la Ankara. Este o reuniune deosebit de importantă pentru viitorul Alianței, axată pe decizii și inițiative menite să reconfirme soliditatea și unitatea relației transatlantice și angajamentul Aliaților de a-și îndeplini responsabilitățile, într-un context de securitate marcat de continuarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și de apariția unor noi zone de conflict la nivel global.

Pentru România, mizele sunt clare și țin inclusiv de reconfirmarea și consolidarea profilului țării noastre de aliat de încredere al NATO care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică. Din această perspectivă, Summitul reprezintă un prilej pentru a prezenta progresele României în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga, precum și în domeniul industriei de apărare, inclusiv prin valorificarea adecvată a inițiativelor pentru industria de apărare, derulate atât la nivel NATO, cât și UE, precum și eforturile noastre în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova și al securității în zona Mării Negre.

În același timp, reuniunea de la Ankara reprezintă o ocazie de readucere în atenția Aliaților la cel mai înalt nivel a situației complicate din regiunea Mării Negre și a consecințelor pe care agresiunea rusă le are la nivel regional și asupra României, prin incidente precum cele cu drone. Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României.

La finalul discuțiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara. În continuarea ședinței, membrii Consiliului au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027.

Astfel, Armata României va asigura, pentru forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027, un efectiv de 5.358 militari și civili. Dintre aceștia, 2.786 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, 1.801 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații posibil a fi asumate.

Ministerul Afacerilor Interne va putea participa în anul 2027 la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști, dintre care 39 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 2.565 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin. Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), o inițiativă strategică vitală pentru garantarea libertății de navigație și securității economice și militare din Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în anul 2027.

Constituirea MCM BLACK SEA, în ianuarie 2024, de către România, Turcia și Bulgaria, reprezintă o premieră în istoria recentă a securității Mării Negre și un proiect de importanță strategică pentru țara noastră, menit să mențină siguranța traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă MCM BLACK SEA. În finalul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au analizat situația ROMATSA, ca furnizor unic de servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național.

În luna februarie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigație aeriană, ca urmare a unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare.

O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic. Decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie. Acest blocaj operațional ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL.

În plan intern, blocajul managementului traficului aerian ar afecta infrastructura de transport comercial, cargo și de urgență, provocând prejudicii economice asimetrice și blocarea lanțurilor strategice de aprovizionare. În acest sens, membrii Consiliului au hotărât ca Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian. De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

UPDATE: Pe ordinea de zi a acestei şedinţe au fost incluse subiecte referitoare la obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara şi la forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2027. De asemenea, au fost analizate implicaţiile pentru continuitatea serviciilor de navigaţie aeriană şi pentru securitatea spaţiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigaţie aeriană.

Pe ordinea de zi a ședinței CSAT de azi sunt incluse subiecte referitoare la “obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara din 2026; Forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027; Implicații pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană”. 

Este a şasea şedinţă CSAT convocată de Nicuşor Dan de când a devenit preşedinte. Ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a avut loc la 29 mai 2026 şi a avut ca subiect de discuţie implicaţiile de securitate generate de prabuşirea unei drone ruseşti pe un bloc din Galaţi, precum şi măsurile de consolidare a apărării spaţiului aerian al României. După şedinţă, Nicuşor Dan, a declarat că “responsabilitatea integrală pentru acest incident aparţine Federaţiei Ruse”.

“Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparţine Federaţiei Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galaţi este consecinţa directă a războiului de agresiune dezlănţuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil şi nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum şi a dispreţului sistematic faţă de dreptul internaţional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul şi la cauza acestei agresiuni”, a declarat atunci şeful statului. 

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat atunci că s-au decis trei măsuri principale: informarea aliaţilor; capabilităţi antidrone aliate suplimentare pentru consolidarea apărării noastre şi a Flancului Estic al Alianţei şi sesizarea Consiliului de Securitate al ONU.