[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-economice-bolojan-deficitul-a-scazut-cu-peste-40-in-2026/mediaPool/u9MYeHA.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Bolojan: Deficitul a scăzut cu peste 40% în 2026
|
”Este prima corecţie serioasă după ani în care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem”, arată premierul interimar
Premierul interimar Ilie Bolojan transmite, sâmbătă, că execuţia bugetară pe primele 5 luni arată că deficitul a scăzut cu peste 40% în 2026 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, el precizând că este prima corecţie serioasă după ani în care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem. “Pe direcţia bună. Execuţia bugetară pe primele 5 luni arată că deficitul bugetar al României a scăzut cu peste 40% în 2026, la 36 de miliarde de lei, faţă de 64 de miliarde în aceeaşi perioadă a anului trecut. Reducerea de peste 28 de miliarde de lei este prima corecţie serioasă după ani în care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem. Nu mai putea fi evitată”, spune premierul interimar Ilie Bolojan pe Facebook. Bolojan precizează că este un semn clar că statul începe să cheltuiască mai aproape de ceea ce îşi permite. “Corecţia deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ţi fie bine şi să te însănătoşeşti, în prima etapă a tratamentului poate să-ţi fie mai rău. Este calea spre însănătoşire”, mai spune Bolojan, el arătând că suntem pe drumul cel bun. “În anii următori, în loc să plătim zeci de miliarde pe dobânzi, vom putea direcţiona resursele spre dezvoltare, prosperitate şi servicii publice mai bune. Dar numai dacă avem grijă, în continuare, de sănătatea statului. Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul şi risipa ne pot readuce cu spatele la zid. Mulţumesc tuturor românilor pentru traversarea acestei perioade!”, comentează premierul interimar.
Niciun investitor înscris la licitaţia pentru şantierul naval din Mangalia
l compania este anunţață drept unul dintre pilonii programului SAFE
Prima licitaţie pentru şantierul naval din Mangalia a înregistrat zero interes din partea potenţialilor investitori. Nu s-a prezentat nici Rheinmetall, companie despre care autorităţile române au susţinut în mod repetat că va construi la şantier patru nave finanţate prin programul SAFE. Sâmbătă 27 iunie, la ora 13.00, era termenul limită de înscriere pentru investitorii care ar fi dorit să participe la vânzarea fostului şantier naval Damen Mangalia, aflat în faliment. Termenul a sosit şi a trecut fără ca pe adresa lichidatorului CITR să vină vreo ofertă, au confirmat pentru News.ro persoane familiarizate cu datele tranzacţiei. O posibilă explicaţie a lipsei de interes: creditorii majoritari, controlaţi de grupul Damen, au decis în urmă cu o lună ca vânzarea să se facă plecând de la valoarea de piaţă de 184 de milioane de euro şi nu la cea de lichidare, de 84 de milioane de euro. Mai mult, ar urma să fie cel puţin şase licitaţii, fiecare în aceleaşi condiţii cu cea actuală. “Operaţiunea este una de vânzare în lichidare. Creditorii au stabilit un preţ de pornire şi eu la preţul ăla fac licitaţia”, a explicat la începutul săptămânii situaţia, pentru News.ro, Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, firma care administrează şantierul. Pe lângă bani, un alt impediment este legat de o condiţie obligatorie. “El (şantierul, n.r.) se transferă liber de orice sarcini şi cine-l preia face ce vrea cu el, cu menţiunea că trebuie să aibă o înţelegere cu statul român pentru că statul român deţine terenul de dedesubt”, a mai spus Cîrlănaru. În plus, cel care doreşte să participe la licitaţie trebuie să achite o garanţie de participare de 10% din preţul de pornire fără TVA, respectiv 18 milioane de euro. “Era previzibil că, în condiţiile impuse, probabilitatea înscrierii la licitaţie este foarte redusă, iar menţinerea a cel puţin şase licitaţii succesive la acelaşi preţ de 184 milioane euro nu va produce alte rezultate”, a transmis pentru News.ro Laurenţiu Gobeajă, liderul sindicatului Navalistul. Pe 18 iunie, ultimii 271 de angajaţi au intrat în perioada de preaviz care va expira pe 16 iulie, moment din care sunt liberi de contract. “Pentru foştii angajaţi concediaţi recent, orice amânare îi determină să îşi caute alt loc de muncă. Dacă situaţia trenează şase luni sau mai mult, va fi dificil să se mai poată recruta suficient personal specializat în domeniul naval. Navaliştii cu experienţă sunt greu de găsit, vor lucra la alte firme concurente şi nu pot aştepta până când se clarifică situaţia şantierului”, susţine Gobeajă. “Sperăm că se vor găsi soluţiile necesare deblocării acestei situaţii cât mai repede, înainte ca majoritatea navaliştilor să plece. Mulţi au plecat deja, însă ar fi dispuşi să se întoarcă, dacă va exista stabilitate şi vor fi suficient de motivaţi”, consideră liderul sindical.
Volkswagen ia în calcul concedierea a până la 100.000 de angajaţi
Grupul german Volkswagen analizează cel mai amplu plan de restructurare din istoria sa, care ar putea include concedierea a până la 100.000 de angajaţi şi închiderea a patru fabrici din Germania, potrivit unor surse citate de Reuters. Planul urmează să fie discutat pe 9 iulie, în cadrul unei şedinţe a Consiliului de Supraveghere, iar dacă va fi aprobat, ar reprezenta cea mai mare restructurare din istoria industriei auto mondiale. Potrivit surselor, Volkswagen ia în calcul închiderea uzinelor din Hanovra, Zwickau, Emden şi a fabricii Audi din Neckarsulm. Doar aceste închideri ar pune în pericol peste 45.000 de locuri de muncă, care s-ar adăuga celor aproximativ 50.000 de posturi vizate deja de programele existente de reducere a personalului. Directorul general Oliver Blume le-a prezentat planul managerilor companiei în această săptămână, încercând să obţină sprijin pentru măsuri considerate esenţiale în contextul dificultăţilor cu care se confruntă constructorul auto. Volkswagen este afectată simultan de concurenţa tot mai puternică a producătorilor chinezi, de tarifele impuse de Statele Unite pentru importurile de automobile şi de cererea tot mai slabă pentru maşini în Europa. Compania a avertizat anterior că actualul model de afaceri nu mai este sustenabil în aceste condiţii. Publicaţia Manager Magazin a relatat că restructurarea ar include şi reducerea investiţiilor cu aproximativ 15%, până la puţin peste 130 de miliarde de euro în următorii cinci ani. Totodată, conducerea analizează separarea mărcii Volkswagen şi a diviziei de componente în entităţi distincte. Investitorii au primit cu rezerve informaţiile privind restructurarea. Acţiunile Volkswagen au scăzut vineri cu 3,4%, atingând cel mai redus nivel din ultimii 16 ani. Sindicatul IG Metall, Consiliul angajaţilor şi guvernul landului Saxonia Inferioară, al doilea cel mai mare acţionar al companiei, au anunţat că se vor opune ferm închiderii fabricilor şi concedierilor masive. ”Dacă astfel de planuri vor merge mai departe, vom face tot ce ne stă în putere pentru a le împiedica”, au transmis reprezentanţii angajaţilor într-un comunicat comun. Şi premierul landului Saxonia Inferioară a declarat că statul nu va susţine o astfel de restructurare.
Prețurile produselor agricole au crescut cu 0,26% în aprilie 2026 vs aprilie 2025
Prețurile produselor agricole au crescut cu 0,26% în aprilie 2026, comparativ cu luna similară din 2025, pe fondul scumpirii produselor animale cu 12,45%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). ‘Această creștere s-a datorat produselor vegetale ale căror prețuri au avut o contribuție de -3,03 puncte procentuale la evoluția pe ansamblu a prețurilor produselor agricole. Produsele de origine animală au participat la această evoluție a prețurilor cu 3,29 puncte procentuale’, se arată în buletinul statistic al prețurilor publicat recent. Prețurile produselor vegetale au scăzut cu 4,12%. Această evoluție a prețurilor înregistrată pe total produse vegetale în luna aprilie 2026, față de aceeași lună a anului precedent, a fost determinată în principal, de scăderea prețurilor la varza de toamnă (-30,10%), cartofi (-27,94%), grâu (-9,25%), morcovi (-9,13%), varză timpurie și de vară (-9,07%), porumb boabe (-6,65%) și ceapă uscată (-5,89%). Creșteri ale prețurilor au fost consemnate la mere de masă, cu 25,37%, rapiță, cu 14,79%, floarea soarelui, cu 11,43%, orz și orzoaică, Â6,63%, fasole boabe, cu 5,51%, soia cu 1,95%. În ceea ce privește prețurile produselor animale, acestea au crescut cu 12,45% în aprilie 2026, raportat la aprilie 2025. Evoluția acestor prețuri s-a datorat în principal creșterii prețurilor la carne de ovine – în greutate vie cu 34,67%, ouă de găină cu 24,07%, carne de bovine – în greutate vie cu 21,01%, miere de albine cu 10,83%, carne de pasăre – în greutate vie cu 10,18%, lapte de vacă cu 1,62%. Scăderi ale prețurilor au fost la carne de porcine – în greutate vie (-7,04%). Rata inflației în aprilie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului 2025 a fost 10,7%. „Prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 7,4%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 12,0%, iar tarifele serviciilor s-au mărit cu 13,0%. În cadrul grupei de mărfuri alimentare, creșteri de prețuri s-au înregistrat pentru următoarele mărfuri: cacao și cafea (Â22,5%), ouă (Â14,8%), zahăr, produse zaharoase și miere de albine (Â11,1%), fructe și conserve din fructe (Â9,6%), pâine, produse de franzelărie și specialități (Â9,0%), băuturi alcoolice (Â7,9%), pește și conserve din pește (Â7,6%), lapte și produse lactate (Â6,9%), alte produse alimentare (Â6,7%), carne, preparate și conserve din carne, ulei, slănină, grăsimi (Â6,0%), alte legume și conserve de legume (Â4,9%). Au scăzut prețurile pentru cartofi (-11,7%), fasole boabe și alte leguminoase (-4,3%), produse de morărit (-3,8%).
Trei sferturi dintre IMM-uri consideră că pot face față unui atac cibernetic
Trei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consideră fie foarte încrezătoare, fie relativ încrezătoare în capacitatea de a face față și de a se redresa în urma unui atac cibernetic, iar ponderea crește la 81% în rândul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relevă datele incluse în Indicele Eset privind nivelul de pregătire cibernetică a afacerilor mici și mijlocii în 2026. Potrivit cercetării, publicată pe blogul din România al producătorului de soluții antivirus, pe baza unui sondaj realizat în rândul a 4.400 de factori de decizie din SUA, Canada, Europa, Orientul Mijlociu și Japonia, 45% dintre IMM-uri au înregistrat cel puțin un incident cibernetic în ultimele 12 luni. O concluzie și mai interesantă a studiului este modul în care se schimbă nivelul de încredere după producerea unui incident real. Astfel, la nivel global, 75% din totalul celor chestionați se consideră fie foarte încrezători, fie relativ încrezători în capacitatea organizației de a face față și de a se redresa în urma unui atac cibernetic. Ponderea crește la 81% în rândul companiilor care au trecut prin mai mult de un incident. ‘Securitatea cibernetică are un mod binecunoscut de a descrie inevitabilul: ‘o breșă de securitate nu este o chestiune de ‘dacă’, ci de ‘când”. Deși afirmația este probabil mai adevărată ca niciodată, pare că și-a pierdut, între timp, din impact. Toată lumea recunoaște că există posibilitatea unei ‘furtuni la orizont’, însă este această conștientizare suficientă pentru a determina organizațiile să-și elaboreze sau să-și revizuiască planurile de intervenție IT? Mai simplu spus, cât de mult disconfort operațional sunt dispuse organizațiile să tolereze pentru a continua să funcționeze în timpul unui atac cibernetic? Un lucru este cert: incidentele cibernetice nu vin cu avertisment prealabil și nu anunță data până la care o companie să se poată pregăti. Organizațiile pot doar presupune că va avea loc – la un moment dat, într-o anumită formă și dintr-o direcție greu de anticipat. Însă simpla conștientizare a acestui fapt nu este suficientă pentru a le ajuta să reziste unui atac’, susține într-o analiză de specialitate, Tomas Foltyn, specialist în cadrul Eset. În opinia acestuia, avertismentele nu au nicio valoare dacă nu sunt urmate de acțiune. ‘Companiile cu cele mai mari șanse de succes în criză sunt cele care au folosit perioadele de calm pentru a evalua obiectiv cele mai mari riscuri și pentru a se pregăti ca și cum atacul chiar va avea loc. În securitatea cibernetică, reziliența nu se construiește în timpul incidentului, ci cu mult înainte. Cu alte cuvinte, nivelul de încredere pare să crească odată cu frecvența incidentelor, nu în pofida acestora’, subliniază expertul.
Deficitul comercial al SUA atinge cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni
Deficitul comercial al Statelor Unite pentru bunuri a crescut puternic în luna mai, ajungând la 105,8 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Datele publicate de Departamentul Comerţului arată că firmele americane şi-au majorat importurile pentru a evita eventualele penurii şi creşterile de preţ provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, transmite Reuters. Deficitul comercial s-a mărit cu 27,4% faţă de luna precedentă, depăşind semnificativ estimarea economiştilor, care anticipau un nivel de aproximativ 85 de miliarde de dolari. Importurile de bunuri au crescut cu 3,6%, până la 313,4 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la importurile de automobile, care au avansat cu 6,3%, şi la bunurile de consum, în urcare cu 5,7%. Importurile de produse industriale, inclusiv petrol, au crescut cu 4,8%, iar cele de echipamente de capital au avansat cu 0,4%, fiind cu aproape 42% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul investiţiilor masive în infrastructura pentru inteligenţă artificială.
SpaceX va intra în indicele Nasdaq-100 printr-o procedură accelerată
SpaceX, compania aerospaţială fondată de Elon Musk, va deveni una dintre cele mai rapide companii incluse vreodată în indicele Nasdaq-100, ceea ce este de aşteptat să genereze un nou val de cumpărări din partea fondurilor de investiţii pasive, transmite CNBC. Operatorul bursei Nasdaq a anunţat vineri, după închiderea şedinţei de tranzacţionare, că SpaceX îndeplineşte criteriile pentru a intra în indicele care reuneşte cele mai importante companii de tehnologie listate pe piaţa americană. Dacă societatea va continua să respecte toate condiţiile impuse de bursă, fondurile care urmăresc evoluţia indicelui, inclusiv popularul ETF Invesco QQQ Trust (QQQ), vor începe să cumpere acţiuni SpaceX după închiderea pieţei din 6 iulie, iar includerea oficială în Nasdaq-100 va avea loc înainte de deschiderea şedinţei din 7 iulie. Peste 800 de miliarde de dolari sunt administraţi prin fonduri şi produse financiare care urmăresc performanţa indicelui Nasdaq-100. Ca urmare, includerea unei noi companii obligă administratorii acestor fonduri să cumpere acţiuni pentru a reproduce structura indicelui.
Orient Express mizează pe noii miliardari din tehnologie
Compania Orient Express, deţinută în comun de grupurile franceze Accor şi LVMH, îşi orientează strategia către noua generaţie de miliardari creaţi de boom-ul inteligenţei artificiale şi al industriei tehnologice. Primul iaht de lux al companiei, lansat recent, este conceput pentru a atrage cei mai bogaţi clienţi din lume şi face parte din planul de relansare a celebrului brand fondat în secolul al XIX-lea, transmite Reuters. Iahtul va naviga între Riviera Franceză şi Riviera Italiană, fiind primul din două astfel de vase care vor completa portofoliul Orient Express, alături de hotelurile de lux şi de viitorul tren Art Deco inspirat de celebrul Orient Express istoric. Directorul general al Accor, Sébastien Bazin, consideră că numărul miliardarilor generaţi de revoluţia inteligenţei artificiale va continua să crească şi va alimenta cererea pentru experienţe exclusiviste. “Când devii foarte bogat, banii nu mai au aceeaşi semnificaţie. Ceea ce contează este recunoaşterea şi statutul social”, a declarat Bazin pentru Reuters.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-stiri-economice-bolojan-deficitul-a-scazut-cu-peste-40-in-2026″]