[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-afacerile-din-comertul-cu-autovehicule-si-motociclete-s-a-diminuat-cu-95/mediaPool/uKEwjCX.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete s-a diminuat cu 9,5%
|
Așa arată ultimele date publicate de către Institutul Naţional de Statistică
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scăzut, în aprilie, faţă de luna martie 2026, atât ca serie brută cu 9,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,9%. Raportat la aprilie 2025, este, însă, în creştere, atât ca serie brută cu 1,4%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,1%, anunţă Institutul Naţional de Statistică (INS). În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete s-a majorat, faţă de perioada similară din 2025, atât ca serie brută cu 0,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,9%. În aprilie, volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a înregistrat o scădere cu 9,5%, comparativ cu luna precedentă, din cauza scăderilor înregistrate la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-11,9%), activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (-9,5%) şi la comerţul cu autovehicule (-8,6%). A crescut, însă, comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor cu 3,5%. INS arată că volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna precedentă, a cunoscut o scădere de 2,9%. Comparativ cu aprilie 2025, volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a înregistrat un avans de 1,4%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu autovehicule (Â3,3%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (Â0,4%). Scăderi au fost raportate, în schimb, la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (-25,9%) şi activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (-3,2%). Volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie 2026, a înregistrat o creştere cu 2,1%, raportat la aprilie 2025, precizează INS. În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026, volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 0,7%, faţă de aceeaşi perioadă din 2025, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (Â1,3%) şi la comerţul cu autovehicule (Â0,8%). În acelaşi timp, activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor au rămas la acelaşi nivel. A scăzut, însă, cu 16,4% comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor. INS mai arată că, în primele patru luni din 2026, volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, s-a majorat cu 1,9%, faţă de perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2025.
Adrian Negrescu: Scăderea deficitului bugetar la 1,75% reprezintă o gură de oxigen
„E un argument excelent care, alături de stabilitatea relativă a cursului de schimb, reprezintă singurele vești pozitive într-o mare de probleme”, consideră economistul.
Scăderea deficitului bugetar la 1,75%, după primele cinci luni din 2026, reprezintă o gură de oxigen pentru România în perspectiva discuțiilor din luna iulie cu Moody’s și Fitch, consideră consultantul economic Adrian Negrescu. ‘E o adevărată performanță care are mari șanse să ne securizeze ratingul de țară, într-o perioadă în care zgomotul politic creează o percepție puternică de instabilitate privind situația din România. E un argument excelent care, alături de stabilitatea relativă a cursului de schimb, reprezintă singurele vești pozitive într-o mare de probleme. Faptul ca, potrivit datelor preliminarii prezentate de Alexandru Nazare, investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei reprezintă, de asemenea, un semnal pozitiv pentru economie’, a explicat, joi, Adrian Negrescu, într-o postare publicată pe Facebook. El susține, însă, că scăderea deficitului bugetar nu este suficientă. ‘Nu e însă de ajuns, altfel spus să nu ne îmbătăm cu apă rece. 71% dintre investiții s-au făcut cu bani europeni iar asta demonstrează, dacă mai era nevoie, cât de dependenți suntem de finanțările europene, de banii care vin de la Bruxelles-ul hulit de o parte a clasei politice. Datele privind execuția bugetară la cinci luni reprezintă, pe de altă parte, doar o fotografie de moment, urmând ca din a doua parte a anului să vedem dacă politicienii sunt capabili să mențină acest trend pozitiv asigurat de MFP, dacă vor lua măsurile necesare pentru a respecta ținta de deficit de 6,2%’, afirmă analistul. Potrivit acestuia, ‘politicienii care anunță scăderi de taxe și creșteri de venituri pentru populație vând doar iluzii’, pentru că situația bugetară rămâne în continuare foarte serioasă. În esență, din taxele și impozitele plătite de populație și firme peste 90% se duc pe cheltuielile sociale (pensii, salarii etc) iar restul de 10% pe dobânzile la împrumuturi. ‘În aceste condiții, statul este condamnat să se împrumute masiv, cu echivalentul a unui miliard de euro pe săptămână pentru a avea bani de la o lună la alta ca să plătească toate facturile. De aceea cred că indiferent cine va veni la Palatul Victoria va avea o misiune extrem de dificilă și foarte clară – de a crește încasările statului pentru a reduce din această menghină financiară în care ne aflăm’, a adăugat Negrescu. Acesta spune că doar prin reducerea evaziunii și prin extinderea bazei de impozitare ‘vom putea ieși din această situație înfiorătoare care, așa cum estima și Comisia Europeană, ne poate duce în următorii ani într-o situație financiară demnă de o țară falimentară’. Negrescu subliniază că ‘dacă vom continua să ne împrumutăm pe bandă rulantă fără să facem reduceri de cheltuieli, să scădem facturile statului, datoria publică va ajunge spre 80-90% din PIB și nu o vom mai putea plăti’. Deja sunt dificultăți – spune analistul – în a plăti cei peste zece miliarde de euro numai dobânzi la creditele luate până acum.
Românii se tem de riscuri, dar amână deciziile care i-ar putea proteja
Românii se tem de riscuri, dar amână deciziile care i-ar putea proteja, 60% dintre ei nefiind pregătiți pentru o urgență financiară majoră, relevă un studiu realizat la inițiativa Allianz-Țiriac, prin Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), dat jpublicității. ‘Românii sunt tot mai conștienți de riscurile care le pot afecta stabilitatea financiară și personală, dar puțini iau măsuri pentru a se proteja. Șase din zece români spun că nu se simt deloc pregătiți pentru o situație care le-ar putea afecta semnificativ bugetul personal în acest an, cum ar fi pierderea locului de muncă, o problemă gravă de sănătate sau un accident. Cu toate acestea, 52% amână să pună bani deoparte într-un fond de urgență, iar 49% lasă asigurările opționale, de viață, sănătate, locuință sau călătorie, pentru mai târziu, chiar dacă se îngrijorează că o urgență financiară majoră poate să apară oricând’, se arată în studiu. Principala sursă de anxietate financiară în acest an rămâne creșterea costului vieții pentru 59% dintre respondenți, urmată de lipsa economiilor sau imposibilitatea de a pune bani deoparte (48%) și de problemele de sănătate (45%), mai arată sondajul. Alte îngrijorări importante pentru români în această perioadă sunt lipsa siguranței financiare personale (38%) și posibilitatea pierderii veniturilor sau a locului de muncă (36%). Chiar dacă oamenii înțeleg riscurile, 56% prioritizează în această perioadă nevoile și cheltuielile imediate în detrimentul planificării financiare în caz de urgență sau pentru viitor. În gestionarea bugetului personal, prioritare sunt cheltuielile cu alimentele, facturile lunare și creditele pentru 64% dintre respondenții la studiu, urmate de cheltuieli pentru sănătate (41%) și taxe și contribuții către stat (38%). Mai mult, 48% admit că, deși se gândesc la viitor, amână decizii care i-ar putea proteja și numai 22% iau măsuri preventive. ‘Protecția financiară nu mai este o conversație despre viitor. Vedem că românii sunt conștienți de riscuri, știu că sunt vulnerabili și vor să fie protejați, însă decalajul dintre conștientizare și acțiune rămâne în continuare foarte mare. Pentru tineri, vulnerabilitatea vine din lipsa capitalului acumulat, iar pentru generațiile mature, din presiunea de a susține cheltuieli tot mai mari. În ambele categorii vedem un tipar clar: acționăm responsabil doar atunci când există o obligație sau o presiune imediată, dar amânăm deciziile care țin de protecția pe termen lung. Decalajul între ceea ce știm că este important și ceea ce alegem să facem confirmă nevoia de a prioritiza protecția pentru a preveni dificultățile financiare când apare un risc. Cred că adevărata schimbare apare în momentul în care protecția nu mai este percepută ca o opțiune care poate fi amânată, ci ca o alegere conștientă, care ne oferă stabilitate și control într-un context tot mai imprevizibil’, a afirmat Virgil Șoncutean, CEO la Allianz-Țiriac Asigurări, citat în prezentarea studiului.
Un studiu pune din nou sub semnul întrebării tehnologia de calcul cuantic promovată de Microsoft
O nouă critică publicată în prestigioasa revistă ştiinţifică Nature reaprinde dezbaterea privind presupusa descoperire majoră anunţată de Microsoft în domeniul calculului cuantic, descoperire care stă la baza promisiunii companiei că va avea un sistem cuantic funcţional până în 2029, transmite Reuters. Calculatoarele cuantice sunt considerate una dintre cele mai importante tehnologii ale viitorului, având potenţialul de a rezolva probleme ştiinţifice şi de securitate cibernetică imposibil de abordat cu computerele clasice. Statele Unite au făcut din acest domeniu o prioritate strategică, administraţia Trump alocând 2 miliarde de dolari pentru cercetarea cuantică şi stabilind obiectivul realizării unui sistem cuantic ştiinţific până în 2028. Spre deosebire de rivalii săi, precum Google, IBM sau Quantinuum, Microsoft pariază de aproape două decenii pe o abordare diferită, bazată pe existenţa unei particule teoretice numite ”Majorana”. Compania susţine că această tehnologie ar putea produce qubiţi – unităţile fundamentale ale calculului cuantic – mai stabili şi mai puternici decât cei utilizaţi de concurenţă. Totuşi, cercetarea Microsoft a fost în repetate rânduri contestată de comunitatea ştiinţifică. Două lucrări susţinute de companie au fost retrase anterior din revista Nature, iar alte două au primit avertismente privind posibile probleme metodologice. Noua critică, publicată miercuri de Henry Legg, cercetător în fizică cuantică la Universitatea St. Andrews din Scoţia, vizează un studiu publicat de Microsoft în februarie 2025. Lucrarea respectivă este esenţială pentru întregul program cuantic actual al companiei. Microsoft afirmase anterior că a identificat particula Majorana, însă această descoperire nu a fost încă publicată într-o revistă ştiinţifică evaluată de experţi. Studiul din 2025 susţinea o afirmaţie mai modestă: dezvoltarea unui software capabil să detecteze un mic interval energetic într-un conductor electric foarte performant. Acest interval este considerat un element important în procesul de creare a unor qubiţi mai stabili. Legg susţine însă că software-ul Microsoft a produs rezultate inconsistente şi că datele suplimentare publicate de companie nu oferă dovezi clare pentru existenţa fenomenului revendicat. El a comparat situaţia cu încercarea de a găsi imaginea lui Iisus într-o felie de pâine prăjită după ce examinezi mii de pâini. ”Dacă analizezi suficient de multe date aleatorii, la un moment dat vei găsi ceva care pare semnificativ”, a explicat cercetătorul. Microsoft respinge criticile şi afirmă că programul funcţionează în practică.
Vila „bunga-bunga” a lui Silvio Berlusconi a fost vândută familiei regale din Qatar
Una dintre cele mai controversate proprietăţi imobiliare din Italia a găsit un cumpărător. Fostul prim-ministru şi ministru de externe al Qatarului, Hamad bin Jassim bin Jabr Al Thani, a achiziţionat Villa Certosa, proprietatea din Sardinia a fostului prim-ministru italian Silvio Berlusconi, decedat în 2023, pentru 350 de milioane de euro, potrivit cotidianului italian La Repubblica. Tranzacţia are loc la aproximativ un an după ce familia lui Berlusconi a scos proprietatea la vânzare. Vila cu vedere spre Golful Marinella a servit drept reşedinţă neoficială de vară a liderului italian pe durata mandatului său, devenind cunoscută pentru aşa-numitele petreceri „bunga-bunga”. Aceste serate, devenite între timp subiect de scandal, au dus la un dosar de prostituţie cu minore, în cadrul căruia Berlusconi a fost acuzat de corupţie şi abuz în serviciu. El a fost în cele din urmă achitat, spre deosebire de fosta asistentă stomatologică şi personalitate de televiziune Nicole Minetti, a cărei condamnare pentru rolul jucat în procurarea de femei pentru aceste evenimente a provocat un scandal la Ministerul Justiţiei din guvernul actualului prim-ministru Giorgia Meloni, în luna mai, scrie POLITICO. Din câte se pare, cumpărătorul Vilei Certosa a acţionat prin intermediul unui vehicul de investiţii cu sediul în Luxemburg, legat de familia Al Thani, dinastia care conduce Qatarul de peste 150 de ani. Achiziţia se adaugă prezenţei tot mai puternice a familiei în Sardinia, unde deţine deja investiţii care variază de la active turistice de lux până la spitalul Mater Olbia. Vânzarea contribuie, de asemenea, la clarificarea moştenirii financiare finale a lui Berlusconi, ai cărui moştenitori execută testamentul defunctului magnat media încă de la moartea acestuia, în 2023. Printre cele mai mari sume lăsate moştenire de Berlusconi se numără câte 100 de milioane de euro pentru fosta sa parteneră, Marta Fascina, şi pentru fratele său, Paolo Berlusconi.
Morgan Stanley îşi dublează prognoza privind livrările de roboţi umanoizi
Banca americană Morgan Stanley şi-a majorat semnificativ estimările pentru piaţa roboţilor umanoizi din China, afirmând că trecerea de la faza experimentală la utilizarea comercială are loc mult mai rapid decât se anticipa, transmite Reuters. Instituţia financiară şi-a dublat pentru a doua oară în acest an prognoza privind livrările de roboţi umanoizi din China. Morgan Stanley estimează acum că producătorii chinezi vor livra aproximativ 50.000 de unităţi în 2026, faţă de estimarea anterioară de 28.000. La începutul anului, banca prognoza doar 14.000 de unităţi, ceea ce înseamnă că estimarea a fost majorată de peste trei ori în doar câteva luni. Potrivit analizei, piaţa roboţilor umanoizi din China va ajunge la o valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari în acest an şi ar putea creşte la 15 miliarde de dolari până în 2030. În aceeaşi perioadă, livrările anuale sunt estimate să urce la aproximativ 446.000 de unităţi.
OpenAI şi-a făcut propriul cip
OpenAI a prezentat miercuri primul cip proiectat intern şi construit, în colaborare cu Broadcom, pentru soluţiile de inteligenţă artificială ale companiei. Cu nume de cod Jalapeño, primul cip OpenAI este unul creat special pentru nevoile specifice ale producătorului celui mai popular chatbot, ChatGPT. În procesul de dezvoltare al primului său cip, care încă se află în faza de testare, OpenAI spune că a folosit chiar propriile modele de inteligenţă artificială. Primul cip OpenAI va fi folosit pentru ceea ce specialiştii numesc inference – funcţionarea modelelor de inteligenţă artificială în răspuns la comenzile utilizatorilor – nu şi pentru antrenarea AI-ului. Tocmai din specializarea pe inference a cipului ar veni şi sporul de performanţă pe care Jalapeño pare să-l aducă în comparaţie cu cipurile obişnuite. Fără să ofere cifre, OpenAI spune că primul său cip oferă deja un nivel de performanţă per watt mai mare decât cele mai scumpe alternative actuale.
Un posibil parteneriat Apple–Intel are logică strategică
Un eventual acord prin care Apple ar începe să producă unele dintre cipurile sale la Intel ar reprezenta una dintre cele mai importante schimbări din industria semiconductorilor din ultimii ani. Cu toate acestea, analiştii avertizează că beneficiile concrete ale unei asemenea colaborări nu s-ar vedea înainte de 2028–2029, transmite Reuters. Deşi nici Apple, nici Intel nu au confirmat oficial existenţa unui acord, informaţiile apărute după anunţurile făcute săptămâna trecută la Washington au alimentat speculaţiile privind o apropiere între cele două companii. Pentru Apple, o colaborare cu Intel ar însemna acces la capacităţi suplimentare de producţie într-un moment în care principalul său furnizor, compania taiwaneză TSMC, se confruntă cu o cerere uriaşă pentru cipurile destinate inteligenţei artificiale. Directorul general al Apple, Tim Cook, a recunoscut în aprilie că limitările de producţie ale TSMC au afectat vânzările de iPhone.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-afacerile-din-comertul-cu-autovehicule-si-motociclete-s-a-diminuat-cu-95″]