Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Biden îl numeşte pe Trump „un ratat”, prezentându-l ca incompetent, corupt şi plin de sine

Rodica Condurache
28 iun 2026254 vizualizări

Fostul președinte critică relaţia sa cu Putin şi îl învinovăţeşte de distrugerea deliberată a NATO: „Ne-a diminuat prestigiul pe plan mondial mai mult decât orice alt preşedinte”

Fostul preşedinte Joe Biden l-a numit pe actualul ocupant al Casei Albe, Donald Trump, „un ratat”, într-un discurs combativ susţinut sâmbătă, în care a invocat încercarea succesorului său la preşedinţie de a transforma Washingtonul pentru a-l descrie ca fiind incompetent, corupt şi preocupat de propria imagine, relatează The Guardian.

El a făcut aceste remarci în timpul discursului principal ţinut la o gală din Hanover, Maryland, organizată de Partidul Democrat din acest stat care speră să contribuie la preluarea controlului asupra Congresului de la Trump şi aliaţii săi republicani în timpul alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Discursul de 10 minute al lui Biden a abordat demolarea de către Trump a aripii estice a Casei Albe pentru a face loc unei săli de bal, îndepărtarea numelui său, dispusă de instanţă, după ce acesta l-a adăugat pe faţada Centrului John Kennedy pentru Artele Spectacolului, planurile sale privind un arc de triumf, precum şi înflorirea algelor care a subminat renovarea în valoare de 14,7 milioane de dolari a bazinului reflectorizant de la Lincoln Memorial.

Dar „nu numai proiectele sale de orgoliu” din capitala naţională constituie o ruşine, a susţinut Biden la Live! Casino & Hotel Maryland. El a menţionat, de asemenea, modul în care administraţia a încercat să-i despăgubească pe cei condamnaţi – şi apoi graţiaţi prezidenţial – pentru rolul jucat în atacul violent asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie 2021, după ce primul mandat al lui Trump la Biroul Oval s-a încheiat cu înfrângerea în faţa lui Biden. „Uau!”, a exclamat Biden în timp ce relata toate acestea. „Ce ratat!” Proiectul bazinului reflectorizant, în special – pentru care guvernul federal a atribuit un contract de 1,7 milioane de dolari, fără licitaţie, pentru un sistem de filtrare unui donator al lui Trump care este vecin cu clubul Mar-a-Lago al preşedintelui din Florida – „reflectă ceva chiar mai grav decât narcisismul şi incompetenţa care stau la baza acestei administraţii”, a continuat Biden. „Este vorba de corupţie – corupţia, corupţia sfidătoare şi flagrantă”, a spus Biden. „Corupţie la o scară nemaiîntâlnită până acum în istoria Americii, în nicio administraţie”, a subliniat el.

„Democraţia nu este un sport pentru spectatori”

Biden a criticat, de asemenea, relaţia lui Trump cu Vladimir Putin după ce forţele liderului rus au invadat Ucraina în 2022. De asemenea, Biden l-a acuzat pe Trump de „degradarea şi distrugerea deliberată” a NATO, alianţa care este tensionată de războiul pe care SUA şi Israelul l-au declanşat în Iran la sfârşitul lunii februarie. „El ne-a diminuat prestigiul pe plan mondial mai mult decât orice alt preşedinte din istorie”, a spus Biden, în vârstă de 83 de ani, referindu-se la Trump, în vârstă de 80 de ani. Comentariile lui Biden de sâmbătă au venit exact la doi ani după o dezbatere televizată dezastruoasă cu Trump – un critic implacabil al său – care a precedat decizia sa de a se retrage din cursa pentru realegere în alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024.

Trump a câştigat ulterior un al doilea mandat la Casa Albă, învingând-o pe candidata susţinută de Biden, vicepreşedinta Kamala Harris. De asemenea, acest lucru s-a întâmplat într-un moment în care familia sa devine din ce în ce mai vizibilă pe scena politică, după ce a plecat de la Casa Albă. De exemplu, fosta primă doamnă Jill Biden şi-a publicat memoriile, intitulate „View from the East Wing”, pe 2 iunie. Ea a participat în acea zi la un eveniment de promovare a cărţii şi – printre altele – a afirmat că diagnosticul de cancer al soţului său, anunţat în mai 2025, „îţi pune cu adevărat viaţa în perspectivă”.

Fiul lui Biden, Hunter, şi-a câştigat între timp admiratori prin postări autoironice pe reţelele sociale, care abordează subiecte precum politica, sănătatea mintală şi recuperarea după dependenţă – ceva ce ar fi fost poate imposibil de imaginat atunci când tatăl său, în ultimele zile ale preşedinţiei sale, i-a acordat graţierea pentru condamnările la nivel federal privind deţinerea ilegală de arme şi evaziunea fiscală.

Înainte de gala de sâmbătă, Biden adoptase un ton mai convenţional într-o declaraţie care i-a fost atribuită în anticiparea discursului său. „Am crezut întotdeauna că democraţia nu este un sport pentru spectatori”, se arăta în declaraţia lui Biden.

Un australian, acuzat de omor după ce cadavrul unei fete a fost găsit într-o valiză în Thailanda

Un cetăţean australian a fost acuzat de omor după ce cadavrul unei fete de 17 ani a fost găsit într-o valiză în Thailanda, relatează BBC. Poliţia din oraşul de coastă Pattaya a declarat că în primele ore ale zilei de sâmbătă a găsit-o pe Tunchanok Donhomla “înghesuită” într-o valiză care fusese aruncată lângă o linie de cale ferată.

Poliţia thailandeză a declarat că l-a arestat pe Simon Peter Carman la Aeroportul Suvarnabhumi din Bangkok în legătură cu decesul, în timp ce acesta se “pregătea să fugă din ţară”. Acesta neagă acuzaţiile. Totuşi, într-un mesaj transmis familiei victimei după arestarea sa, Carman a spus: “Îmi pare rău pentru ce i s-a întâmplat fiicei dumneavoastră. A fost ceva ce nu am putut controla.”

Poliţia oraşului Pattaya a declarat că adolescenta de 17 ani fusese dată dispărută vineri, la ora locală 17:00. Într-o declaraţie publicată pe reţelele sociale, poliţia a precizat că a analizat imaginile de pe camerele de supraveghere care ar fi arătat cum Carman a intrat într-un bloc de apartamente împreună cu Donhomla joi, la ora locală 03:34. Târziu în acea seară, el a ieşit singur “purtând o valiză mare”.

Comunicatul precizează că suspectul a pus valiza pe o motocicletă înainte de a se îndrepta spre o linie de cale ferată. Poliţiştii l-au interogat şi l-au arestat pe Carman pe aeroportul din Bangkok, situat la aproximativ 150 km nord de Pattaya, sâmbătă la ora locală 01:15. Cadavrul dezbrăcat al adolescentei a fost găsit într-o valiză aproximativ 15 minute mai târziu, a precizat poliţia.

Tunchanok Donhomla, alintată “Cake”, era copilul unic al unei familii din provincia Kalasin. Carman a negat acuzaţia de omor, precum şi alte acuzaţii legate de mutarea sau ascunderea cadavrului şi de răpire a unui minor în scopuri sexuale, susţinând că a acţionat în legitimă apărare.

Presa a relatat că suspectul a declarat poliţiei că a fost de acord să-i plătească lui Donhomla 1.000 de baht (30 de dolari americani) pentru servicii sexuale, dar că au avut o ceartă când s-au întors la apartamentul său şi el i-a oferit doar 500 de baht. Poliţia thailandeză a declarat pentru Australian Broadcasting Corporation (ABC) că el a susţinut, de asemenea, că Donholma “a dispărut din cameră” în timp ce el dormea.

Într-un videoclip înregistrat în timpul arestului preventiv, suspectul a transmis un mesaj familiei lui Donholma, spunând: “Îmi pare rău pentru ce i s-a întâmplat fiicei dumneavoastră. A fost ceva ce nu am putut controla. Ştiu că veţi fi foarte trişti, supăraţi… la fel şi eu”. El a adăugat: “Vă rog să le spuneţi şi altor fete să fie atente”. Colonelul Anek Srathongyoo, şeful secţiei de poliţie din oraşul Pattaya, a declarat pentru ABC că suspectul “are zgârieturi de unghii pe tot corpul, ceea ce indică o luptă, dar el neagă că ar fi ucis-o”.

Într-un alt clip video al poliţiei, Carman este întrebat despre urmele de zgârieturi. “Cred că e un păianjen; intră mereu pe aici”, răspunde el.

Familia lui Donhomla a declarat pentru ABC că ea era singurul copil al familiei şi locuia cu tatăl şi mama vitregă în provincia Kalasin, la aproximativ 480 km nord-est de Pattaya. Adolescenta, a cărei poreclă era “Cake”, le spusese părinţilor că voia să plece în vacanţă cu o prietenă şi plecase la Pattaya pe 16 iunie.

Putin dă asigurări la televiziunea de stat că Rusia va continua războiul

n el a respins o propunere a Kievului de a opri atacurile pe distanţă lungă

Preşedintele Vladimir Putin a declarat duminică, într-un interviu la televiziunea de stat, că Rusia va continua să-şi urmărească obiectivul militar de a cuceri în totalitate cele patru regiuni ucrainene din sud şi est anexate în 2022, respingând ceea ce el a numit o nouă propunere a Ucrainei de a reduce ostilităţile în războiul care durează de mai bine de patru ani, relatează Reuters.

Într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat, Putin a mai spus că Rusia trebuie să-şi sporească capacitatea de apărare aeriană pentru a contracara atacurile intensificate cu drone ucrainene, îndreptate în principal împotriva industriei petroliere ruse. El a dat asigurări că Rusia face faţă cu bine problemelor legate de aprovizionarea cu combustibil cauzate de atacurile ucrainene.

Totuşi, ceva mai devreme duminică, Putin recunoscuse, în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu miniştrii guvernului şi alţi oficiali, că atacurile au provocat penurii de combustibil în diverse regiuni ruseşti, dar a spus că Rusia le gestionează.

În interviul său televizat, Putin a anunţat că Ucraina a propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanţă ca un pas către pace. Moscova consideră însă această propunere drept un mijloc de a reduce presiunea asupra forţelor Kievului de-a lungul liniei de front de 1.250 km şi asigură că nu se va lăsa distrasă de aceasta. „Este clar de ce se face această propunere, deoarece contraatacurile noastre adânc în teritoriul ucrainean sunt mult mai puternice, au un impact mai mare şi sunt, sincer, mai distructive”, a spus Putin. „Având în vedere lipsa catastrofală de personal, Forţele Armate Ucrainene cred aparent că aceasta ar putea fi salvarea lor. Dar salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre”, a continuat liderul de la Kremlin.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a scris o scrisoare deschisă lui Putin în această lună, propunându-i o întâlnire faţă în faţă, pe care liderul rus a respins-o.

În interviul televizat, Putin a afirmat că atacurile ucrainene au scopul de a distrage atenţia şi forţele ruse de la îndeplinirea obiectivelor principale – „eliberarea completă a Donbasului şi a Novorossiei”, o referire la cele două regiuni din Donbas şi la regiunile adiacente Zaporijia şi Herson. Putin a insistat de mult timp ca Ucraina să renunţe la poziţiile pe care le mai deţine în regiunea Doneţk din Donbas, ca o condiţie esenţială a oricărui acord de pace. La şapte luni după invazia din 2022, Rusia a anexat cele patru regiuni – regiunile Doneţk şi Luhansk din Donbas, precum şi Herson şi Zaporijia, pe care le controlează însă doar parţial.

Cum vrea să se apere de drone

Referindu-se la campania Ucrainei cu drone de rază medie şi lungă, Putin a declarat: „Prima sarcină este să intensificăm rapid şi semnificativ producţia acelor sisteme de apărare aeriană de care este cea mai mare nevoie”. „Toate atacurile, indiferent unde lovesc infrastructura noastră, nu afectează absolut deloc situaţia de pe front, pe linia de contact de luptă”, a asigurat el.

Putin a declarat, pe de altă parte, că Rusia se aşteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt războiului şi la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, odată ce „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul va fi rezolvată.

El a părut să fie de acord cu comentariile făcute săptămâna trecută de secretarul de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu s-a ajuns la niciun acord formal în cadrul discuţiilor purtate de Putin în Alaska anul trecut cu preşedintele american Donald Trump, deşi au fost discutate unele propuneri ale SUA. „Nimeni nu a semnat nimic, dar am discutat despre anumite posibilităţi de a pune capăt conflictului din Ucraina”, a spus Putin.

Partea americană, a adăugat el, a solicitat compromisuri care, potrivit lui, erau cuprinse în propunerile prezentate de americani în cadrul negocierilor.

În declaraţiile sale, Putin a sugerat, de asemenea, că preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, cu care a purtat discuţii timp de două zile în această săptămână, ar putea contribui la negocierile de pace. El nu a făcut nicio referire la acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia ar încerca să implice şi mai mult Belarusul în conflict.

Belarusul a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru lansarea invaziei ruseşti din februarie 2022 asupra Ucrainei, dar Lukaşenko s-a angajat să nu trimită forţe militare în luptă.

O persoană a murit într-un schimb de focuri la un „fan zone” al Cupei Mondiale din California

O persoană a fost ucisă şi o alta rănită grav duminică într-un schimb de focuri la un loc de distracţie popular din San Jose, California, care găzduia o „zonă pentru suporteri” a Cupei Mondiale unde se transmiteau meciurile, a anunţat poliţia, citată de Reuters. La momentul schimbului de focuri nu se transmitea niciun meci din Cupa Mondială, singurul meci al zilei din cadrul turneului încheindu-se în jurul orei 14:00, ora locală (21:00 – GMT). „Una dintre victime a fost declarată decedată la faţa locului. A doua victimă a fost transportată la un spital local cu leziuni care îi pun viaţa în pericol”, a declarat poliţia din San Jose într-o postare pe platforma de socializare X. „Acest incident este investigat ca omucidere. Mai multe străzi din zonă sunt închise.”

Incidentul a avut loc în San Pedro Square, unul dintre numeroasele locuri din zona Golfului San Francisco unde s-au adunat mulţimi uriaşe pentru „petreceri de vizionare” animate, în cadrul cărora se difuzează meciurile Cupei Mondiale pe ecrane uriaşe. Bay Area a găzduit până acum cinci meciuri din Cupa Mondială.

Un jurnalist Reuters prezent la faţa locului a observat o prezenţă masivă a forţelor de ordine, numeroase maşini de poliţie şi o persoană pe o targă, parţial acoperită cu un cearşaf alb, care era transportată de urgenţă din zonă de către persoane în uniformă. Locul incidentului a fost izolat, iar majoritatea barurilor din zonă au fost închise după incident.

O agentă de securitate, care a refuzat să-şi dezvăluie numele deoarece nu era autorizată să vorbească cu presa, a declarat că a văzut persoana rănită în stare de suferinţă. „Persoana încă gemea şi se văita. Avea sânge în jurul gâtului şi în partea superioară a spatelui”, a spus ea. „Poliţia discuta cu personalul de securitate şi cu câţiva martori.”

Pedeapsa de 16 ani de închisoare pronunţată împotriva lui Harvey Weinstein în California va fi reevaluată

Pedeapsa de 16 ani de închisoare pe care o execută în prezent fostul producător hollywoodian Harvey Weinstein, pentru violul unei actriţe în California, trebuie reevaluată, a dispus o curte de apel.

Cu toate acestea, instanţa a menţinut condamnarea fondatorului studiourilor Miramax pentru faptele comise într-o cameră de hotel din Los Angeles în 2013, pentru care fusese condamnat la sfârşitul anului 2022. „Sentinţa este anulată, iar cauza este trimisă spre rejudecare”, a precizat Curtea de apel în registrul său online. „În rest, hotărârea este menţinută”. În vârstă de 74 de ani, Harvey Weinstein, ale cărui fapte au contribuit la declanşarea mişcării #MeToo, ar putea, aşadar, să beneficieze de o reducere a pedepsei – sau, dimpotrivă, să i se aplice o pedeapsă mai severă – în acest caz.

Motivele invocate de Curtea de Apel pentru a justifica această decizie rămân, deocamdată, necunoscute, întrucât hotărârea completă nu a fost încă făcută publică. Această nouă întorsătură de situaţie survine la o zi după renunţarea la urmărirea penală la New York în legătură cu acuzaţiile de viol formulate de actriţa Jessica Mann, după trei procese în care juraţii nu au reuşit să ajungă la un verdict unanim.

Fostul producător aşteaptă în continuare să afle noua sa condamnare pentru agresiune sexuală asupra lui Miriam Haley, asistenta de producţie a filmului „Project Runway”.

Începând din 2017, Harvey Weinstein a fost acuzat de hărţuire, agresiune sexuală sau viol de peste 80 de femei, printre care actriţele Angelina Jolie, Gwyneth Paltrow şi Ashley Judd. Producătorul filmelor „Pulp Fiction” şi „Shakespeare in Love” a fost unul dintre cei mai puternici bărbaţi din industria cinematografică mondială timp de decenii. Avea puterea de a lansa cariere, dar şi de a le distruge. În cercurile de specialitate au circulat ani de zile zvonuri care sugerau că îşi folosea influenţa pentru a abuza sexual de tinere.

Aflat în scaun cu rotile, Harvey Weinstein continuă să-şi conteste vinovăţia şi susţine că toate relaţiile sexuale de care este acuzat au fost consimţite. Încarcerat în penitenciarul de pe insula Rikers din New York, el a mărturisit în luna martie că este îngrozit la gândul că ar putea muri în închisoare. „Mă sperie de moarte”, a mărturisit el pentru Hollywood Reporter.

„Michael” a depăşit „Oppenheimer” şi a devenit filmul biografic cu cele mai mari încasări

Filmul „Michael” a înregistrat încasări de 977 de milioane de dolari la box-office la nivel mondial, depăşind „Oppenheimer” şi devenind cel mai profitabil film biografic din toate timpurile, potrivit Variety.

Filmul “Oppenheimer” al regizorului Christopher Nolan deţinea anterior recordul în categoria filmelor bazate pe personaje reale, cu încasări globale de 975 de milioane de dolari, o sumă remarcabilă pentru o dramă istorică clasificată R, cu o durată de aproape trei ore. “Michael” s-a clasat deja ca cel mai profitabil film biografic muzical din toate timpurile, depăşind producţia din 2018 dedicată formaţiei Queen, “Bohemian Rhapsody”, care a generat 911 milioane de dolari la nivel global. Filmul “Michael”, distribuit de Lionsgate în SUA şi de Universal pe pieţele internaţionale, a înregistrat încasări de 607,2 milioane de dolari în străinătate şi de 370,2 milioane de dolari pe piaţa internă începând din aprilie.

Lungmetrajul a debutat cu încasări de 97 de milioane de dolari pe piaţa internă şi 217 milioane de dolari la nivel global, doborând recordul de debut pentru filmele biografice muzicale stabilit în 2015 de “Straight Outta Compton” (60 de milioane de dolari). Susţinut de recomandări şi de vizionările repetate, “Michael” a rămas un succes de box-office pe tot parcursul sezonului competitiv de vară. Regizat de Antoine Fuqua, filmul “Michael” urmăreşte parcursul artistului, de la formaţia Jackson 5 până la statutul său de “Rege al Popului”. Jaafar Jackson, nepotul real al cântăreţului, îl interpretează pe Michael Jackson în debutul său actoricesc, alături de Colman Domingo şi Nia Long, care îi interpretează pe părinţii săi, Joe şi Katherine.

Criticii de film au reproşat filmului “Michael” faptul că prezintă o viziune “edulcorată” asupra vieţii lui Jackson, deoarece nu include acuzaţiile de abuz sexual asupra copiilor care i-au fost aduse cântăreţului în ultima parte a carierei sale. Deoarece “Michael” omite cele mai controversate aspecte ale vieţii lui Jackson, Lionsgate a putut să pună accentul, în materialele de marketing, pe elementele filmului care atrag publicul, inclusiv reconstituirile meticuloase ale concertelor şi videoclipurilor muzicale.

Printre alte recorduri, “Michael” este filmul cu cele mai mari încasări din istoria Lionsgate, depăşind “The Hunger Games: Catching Fire” din 2013 (865 de milioane de dolari, sumă neajustată la inflaţie). Se preconizează că studioul va da undă verde pentru cel puţin încă un film despre viaţa lui Jackson.

Atacurile ruseşti au provocat duminică moartea a cinci persoane în Ucraina

Atacurile ruseşti au ucis cel puţin cinci persoane duminică în sud-estul şi nord-estul Ucrainei, au declarat oficialii regionali, potrivit Reuters. Atacurile asupra oraşului Zaporojie, din sud-estul ţării, au ucis două persoane şi au rănit 16, a declarat guvernatorul regional Ivan Fedorov pe Telegram. Imaginile postate online de guvernator arătau o clădire în flăcări şi părţi dintr-un cartier transformate în ruine.

În regiunea de frontieră Harkov, din nord-estul ţării, o ţintă frecventă a ruşilor, un atac cu rachete asupra oraşului Zmiiv a ucis o persoană şi a rănit opt, printre care doi copii, a declarat guvernatorul regional Oleh Sîniehubov. Poliţia din regiunea Harkov a mai declarat că un poliţist a fost ucis în timp ce încerca să organizeze evacuarea locuitorilor dintr-o altă comunitate situată mai la nord.

În regiunea Sumî, situată tot la graniţa cu Rusia, guvernatorul regional a anunţat că o femeie în vârstă a fost ucisă în cursul zilei într-o zonă din apropierea graniţei. Reuters nu a putut verifica în mod independent relatările niciuneia dintre părţi. Atât Rusia, cât şi Ucraina neagă că ar viza în mod deliberat civilii în cadrul conflictului care durează de mai bine de patru ani.

Numărul victimelor cutremurului din Venezuela se apropie de 1.500

Echipele de salvare s-au grăbit duminică să găsească mai mulţi supravieţuitori ai celor două cutremure puternice ce au lovit Venezuela săptămâna trecută, câteva cazuri de salvări miraculoase apărute duminică aducând ocazional o uşurare şi o speranţă în această căutare sumbră contra cronometru menită să reducă lista celor câteva zeci de mii de persoane dispărute, relatează Reuters şi BBC.

Numărul victimelor celor două cutremure care s-au produs miercuri după-amiază se apropie de 1.500 de persoane, în timp ce echipe de salvare străine au sosit în număr mare în La Guaira, statul cel mai grav afectat al unei ţări aflate de mult timp într-o criză politică şi economică profundă. Zeci de clădiri s-au prăbuşit, transformându-se în mormane de moloz în acest stat de coastă, situat la aproximativ 40 km nord de Caracas.

“Eforturile de salvare şi recuperare sunt în curs de desfăşurare. Astăzi (duminică) am recuperat persoane în viaţă şi, prin urmare, operaţiunile nu sunt suspendate. Păstrăm întotdeauna speranţa”, a declarat preşedinta interimară Delcy Rodriguez, după ce a anunţat înfiinţarea unei comisii prezidenţiale care va stabili gradul de siguranţă al clădirilor. Înconjurată de câţiva dintre miniştrii săi, Rodriguez a afirmat că orele de şcoală vor fi suspendate încă o săptămână şi că alimentarea cu energie electrică în La Guaira a fost restabilită în proporţie de 75%.

Guvernul – condus de Rodriguez de când predecesorul ei a fost înlăturat de SUA în urma unui raid din ianuarie – a mulţumit voluntarilor civili care transportă ajutoare către La Guaira, dar a restricţionat apoi accesul la drumuri, afirmând că traficul împiedică deplasarea eficientă a vehiculelor de urgenţă. Anterior, Jorge Rodriguez, fratele preşedintei interimare şi preşedinte al Adunării Naţionale, a declarat că numărul victimelor a crescut duminică cu 20 de persoane, ajungând la 1.450. El a adăugat că 3.150 de persoane sunt rănite, 12.721 au fost strămutate, iar 774 de clădiri s-au prăbuşit.

“Ne aflăm în momente critice, momente cruciale pentru a continua salvarea de vieţi şi pentru a construi tabere unde să poată rămâne acei oameni care şi-au pierdut locuinţele sau care, din orice motiv, nu se pot întoarce la domiciliile lor”, a spus el.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.