[analyse_image type=”featured” src=”https://s1.ziareromania.ro/?mmid=56e5e56b00530adce2″]
Procurorii au destructurat o rețea de investiții false care a folosit imaginea premierului și a lui Mugur Isărescu. Percheziții în România, Republica Moldova și Ucraina
O anchetă care a vizat destructurarea unei grupări specializate în infracțiuni de înșelăciune cu investiții s-a derulat în paralel în România, Republica Moldova și Ucraina, fiind fpcute percheziții inclusiv la patru call-cener-uri din Ucraina. Suspecții au convins cel puțin 43 de cetățeni români să investească pe platforme nereale, folosindu-se inclusiv de imaginea unor persoane publice, inclusiv premierul și guvernatorul BNR. Șapte persoane sunt cercetate în România, dar doar două au fost găsite.
”În cadrul unei acțiuni operative comune (Joint Action Day) desfășurate la data 25 iunie 2026, autoritățile din România, Republica Moldova și Ucraina au pus în aplicare 8 mandate de percheziție domiciliară în Romania și 17 mandate de percheziție domiciliară în Ucraina, dintre care 4 mandate la sediile unde funcționau mai multe centre de intermediere telefonică (call-centere) într-un dosar complex privind săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune cu investiții (investment scam), acces ilegal la sisteme informatice și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos”, anunță, marți, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, anchetele paralele, desfășurate în cele trei state, vizează activități infracționale săvârșite de la începutul anului 2023 până în prezent, îndreptate împotriva cetățenilor statului român, victimele fiind induse în eroare pentru a investi pe diferite platforme, în criptomonede sau acțiuni la diferite companii precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA, MACRO CAPITAL ș.a.
”Astfel, autorii au creat și difuzat anunțuri publicitare, înșelătoare, în mediul online, prin care au promovat în mod fraudulos posibilitatea obținerii de profituri garantate, rapide și substanțiale, ca urmare a efectuării unor investiții prin intermediul unor platforme de investiții și tranzacționare prestabilite. Persoanele interesate depuneau cereri pe site-urile administrate de autori, exprimându-și intenția de a-și investi fondurile în criptomonede, acțiuni sau alte active”, precizează procurorii.
Cum contactau victimele
Ulterior, ”responsabilii cu efectuarea apelurilor” dintre autori, utilizând telefonia S.I.P. (Session Initiation Protocol), contactau persoanele care au depus cereri, le evaluau situația financiară și le direcționau către platforme fictive de tranzacționare, pe care potențialele victime depuneau fonduri în scopul activării conturilor.