Senatorul AUR Cristian Șipoș acuză că românii și industria națională plătesc facturi tot mai mari la energie și pune creșterea prețurilor pe seama unui deficit intern de producție, a importurilor, a mecanismului de stabilire a prețului pe piață și a blocării în instanță a unor mari proiecte hidroenergetice.

El cere finalizarea urgentă a acestor capacități și schimbarea modului de calcul al prețului energiei.

Potrivit senatorului, România traversează „o criză energetică fără precedent”, ale cărei costuri sunt suportate direct de cetățeni și de companii.

Șipoș susține că pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) prețul a urcat puternic în serile de 24 și 25 iunie, depășind 3.470 de lei/MWh, situație pe care o atribuie „anilor de incompetență guvernamentală” și cedării în fața unor presiuni externe.

Cauzele invocate

Senatorul identifică trei cauze principale.

Prima ar fi deficitul intern de energie și dependența de importuri: vârfurile de preț apar seara, în jurul orei 20:00, când producția fotovoltaică se oprește, iar consumul crește, astfel că sistemul ar fi forțat să se bazeze masiv pe importuri.

Șipoș critică și mecanismul „prețului marginal” care, susține el, închide piața la cel mai scump preț și are caracter speculativ, cerând eliminarea lui.

A doua cauză vizează, în opinia sa, blocarea de către ONG-uri a unor proiecte hidroenergetice. Senatorul leagă acest punct de o decizie recentă a Curții Constituționale (CCR), care a deschis calea finalizării unor mari hidrocentrale, și afirmă că proiecte aproape gata, construite din bani publici – Hidrocentrala Răstolița și Amenajarea Livezeni–Bumbești –, ar fi fost ținute „captive” în instanțe.

Dacă ar fi funcționat, susține el, aceste capacități, care pot porni rapid la orele de vârf, ar fi redus nevoia de import.

A treia cauză invocată este ceea ce senatorul numește „cedarea resurselor naționale strategice”: retragerea unor capacități pe cărbune (710 MW de la Complexul Energetic Oltenia, potrivit acestuia, doar anul acesta), întârzierea proiectelor pe hidro și gaz și cedarea, sub guvernul Bolojan, a 50% din proiectul Tarnița–Lăpuștești către compania franceză EDF.

Șipoș consideră inacceptabilă înstrăinarea acestui potențial hidroenergetic.

Soluțiile propuse de AUR

Senatorul propune finalizarea imediată a tuturor hidrocentralelor și a centralelor pe gaz aflate în stadiu avansat de execuție, profitând de decizia CCR, renunțarea la mecanismul prețului marginal și revenirea la un mix energetic cu pondere mai mare a energiei hidro, alături de nuclear, hidrocarburi și regenerabile. „România are resurse, dar are nevoie de o conducere care să le folosească în interesul românilor”, a declarat Cristian Șipoș.

Context

Curtea Constituțională a confirmat recent legea care permite continuarea și finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 2007 și blocate prin acțiuni în instanță, decizie salutată de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, drept o măsură pentru securitatea energetică și pentru reducerea importurilor.

Proiectele Răstolița (județul Mureș) și Livezeni–Bumbești (pe râul Jiu) au un grad de execuție de circa 90–95% și au făcut, în ultimii ani, obiectul unor procese intentate de organizații de mediu precum Declic, Bankwatch România și Agent Green, care invocă protejarea ariilor naturale și a râurilor. Hidroelectrica a estimat la peste un miliard de euro investițiile hidro blocate în litigii.

Cifrele privind prețul pe PZU, capacitățile retrase de la Complexul Energetic Oltenia și cota cedată din proiectul Tarnița–Lăpuștești reprezintă afirmațiile senatorului AUR și nu au fost însoțite, în comunicat, de o reacție a Guvernului, a operatorilor de piață sau a companiilor menționate.