Trump insistă să schimbe regulile alegerilor legislative de la jumătatea mandatului (WP)

Pe măsură ce timpul se scurge, Trump insistă să modifice regulile alegerilor de la jumătatea mandatului. Temându-se că democrații vor prelua controlul asupra Congresului, președintele a petrecut luni întregi încercând să modifice modul în care se vor desfășura alegerile de la jumătatea mandatului, dar obstacolele continuă să apară, scrie The Washington Post.

Eforturile președintelui Donald Trump de a modifica modul în care sunt organizate alegerile au suferit o serie de eșecuri în ultimul timp, după ce senatorii republicani i-au respins inițiativele, iar instanțele au blocat, una după alta, planurile administrației sale de a submina, după cum s-a exprimat un judecător, „dreptul sacru la vot”, scrie Washington Post.

Această opoziție l-a înfuriat pe președinte, care și-a intensificat amenințările și presiunile, pe măsură ce își exprimă tot mai deschis îngrijorarea că o eventuală victorie a democraților în alegerile legislative ar putea duce la anchete parlamentare și chiar la o nouă procedură de suspendare (impeachment).

Însă, cu doar patru luni înaintea alegerilor generale, Trump este într-o cursă contracronometru, în timp ce statele americane finalizează pregătirile pentru începerea votului anticipat.

Încercarea urgentă a mai multor instituții federale de a modifica regulile electorale a creat un climat volatil, caracterizat de politici electorale schimbătoare și contestate, multe dintre ele aflate în prezent pe rolul instanțelor. Această incertitudine creează dificultăți pentru autoritățile electorale și riscă să îi deruteze pe alegători, alimentând din nou teoriile conspirației privind alegeri fraudate și favorizând contestarea rezultatelor după scrutin.

„Administrația face tot ce îi stă în putere pentru a introduce haos în procesul electoral”, afirmă Wendy Weiser, vicepreședinte pentru democrație la Brennan Center for Justice din cadrul Universității New York, organizație pentru apărarea drepturilor electorale care a intentat mai multe procese împotriva administrației. „Una dintre principalele priorități ale acestei administrații este să încerce să interfereze cu aceste alegeri”.

Trump a emis ordine executive privind regulile de vot și a încurajat anchetele Departamentului Justiției asupra alegerilor din trecut. El le-a cerut republicanilor din Congres să impună obligativitatea prezentării unei dovezi a cetățeniei pentru înscrierea pe listele electorale. De asemenea, a cerut limitarea drastică a votului prin corespondență și eliminarea utilizării mașinilor electronice de vot.

Demersurile sale au fost însă îngreunate nu doar de judecători și de senatorii republicani reticenți, ci și de Constituția Statelor Unite, care conferă statelor – și nu guvernului federal – competența principală în organizarea alegerilor.„Nu putem permite niciodată ca alegerile să fie din nou fraudate”, le-a declarat Trump susținătorilor săi marți, în timpul unei opriri la Macungie, în statul Pennsylvania. 

Instanțele se pronunță împotriva lui Trump 

Recent, instanțele au pronunțat cinci decizii nefavorabile administrației Trump. O judecătoare a interzis utilizarea unei baze de date federale privind imigrația pentru verificarea eligibilității alegătorilor. Judecătoarea federală Sparkle L. Sooknanan a stabilit că folosirea bazei de date a Departamentului pentru Securitate Internă încalcă legislația federală privind protecția datelor personale și a dus la radierea de pe listele electorale a unor cetățeni americani care fuseseră identificați în mod eronat că nu sunt cetățeni americani.

„Guvernul federal a încălcat în mod deliberat dreptul la viață privată al cetățenilor americani într-un mod care amenință dreptul sacru la vot”, a scris judecătoarea. „Această instanță nu poate rămâne pasivă în fața unei asemenea situații.”

James Percival, consilierul juridic al Departamentului pentru Securitate Internă, și-a exprimat nemulțumirea față de hotărâre. „Este uimitor cât de departe merge stânga pentru a ne împiedica să rezolvăm probleme despre care susține că nici măcar nu există”, a scris el pe rețelele sociale, răspunzând celor care subliniază lipsa dovezilor privind votul în masă al persoanelor fără cetățenie americană.

Trump dispusese crearea acestei baze de date printr-un ordin executiv emis anul trecut, care urmărea și introducerea obligativității prezentării unei dovezi a cetățeniei pentru înscrierea pe listele electorale. Această prevedere a fost blocată și de alți judecători.

Nemulțumit, Trump insistă

Nemulțumit de aceste hotărâri, Trump insistă de luni întregi ca Senatul să adopte o lege care să oblige cetățenii americani să prezinte documente care să le dovedească cetățenia la înscrierea pe listele electorale și să prezinte un act de identitate în momentul votului. Inițiativa este însă blocată deoarece senatorii republicani au refuzat să modifice regulile privind filibusterul (obstrucție parlamentară, n.red.), care ar permite adoptarea legii cu majoritate simplă.

Trump a intensificat presiunea asupra Senatului, anulând ceremonia de promulgare a unei legi bipartizane privind locuințele până când senatorii vor acționa asupra legislației electorale. După câteva ore, el le-a cerut republicanilor din Senat, într-o reuniune cu ușile închise, să adopte proiectul.

„Președintele Trump este hotărât să garanteze că americanii au deplină încredere în modul de organizare a alegerilor, ceea ce presupune liste electorale complet exacte și actualizate, lipsite de erori și de persoane fără cetățenie înscrise ilegal”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Abigail Jackson.

Anterior, Departamentul pentru Securitate Internă a încercat să determine statele să accepte planurile lui Trump, amenințând că va suspenda finanțarea federală pentru statele care nu verifică cetățenia alegătorilor și nu acceptă eliminarea treptată a anumitor sisteme electronice de vot.

Verificarea cetățeniei, actualizarea frecventă a listelor electorale și înăsprirea termenelor privind buletinele de vot ar „consolida încrederea publicului în rezultate”, susține Jason Snead, directorul executiv al organizației conservatoare Honest Elections Project.

În schimb, Dax Goldstein, consilier juridic principal al organizației independente States United Democracy Center, afirmă că Trump încearcă să atingă aceste obiective prin exercitarea unor competențe pe care nu le deține.

„Totul face parte dintr-un efort mai amplu de a retrage statelor atribuțiile pe care Constituția le conferă acestora și de a concentra puterea în mâinile administrației federale, astfel încât președintele să poată interveni în modul în care sunt organizate alegerile”, spune Goldstein. 

Alegerile, sub lupa autorităților 

Pe fondul încercărilor de modificare a procedurilor electorale, procurorii federali au deschis mai multe anchete privind alegerile, adesea în urma apelurilor repetate ale lui Trump.

Președintele a declarat că i-a cerut recent unui procuror federal să „analizeze” alegerile primare pentru funcția de guvernator din California, punând sub semnul întrebării ritmul lent de numărare a voturilor în acest stat.

Separat, FBI a confiscat buletine de vot din alegerile din 2020 în Georgia, a obținut imagini ale buletinelor de vot din Arizona și a audiat actuali și foști oficiali electorali din Wisconsin cu privire la scrutinul prezidențial din 2020. Departamentul Justiției a încercat fără succes să obțină acces la buletinele de vot din alegerile din 2024 din Michigan, iar FBI a efectuat recent percheziții la sediile unei organizații progresiste din Ohio specializate în înregistrarea alegătorilor.

Trump continuă să susțină, în mod fals, că alegerile prezidențiale din 2020 i-au fost furate, în pofida numeroaselor dovezi care arată că Joe Biden a câștigat scrutinul în mod corect.

Îngrijorați de anchetele în curs și de posibilitatea ca administrația să interfereze cu procesul electoral, senatorii democrați au anunțat că vor trimite observatori electorali la secțiile de votare în această toamnă.

„Nu așteptăm să se instaleze haosul”, a declarat liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer. „Ne pregătim încă de pe acum.”

În luna martie, Trump a încercat o nouă abordare, emițând un ordin executiv prin care urmărește limitarea persoanelor care pot primi buletine de vot prin corespondență. Directorul general al serviciului poștal american, David Steiner, le-a declarat senatorilor săptămâna trecută că regulile propuse ar interzice trimiterea buletinelor de vot prin poștă în statele care nu furnizează autorităților federale informații despre alegători.

Însă un judecător a suspendat aplicarea acestor măsuri, apreciind că administrația nu are autoritatea de a impune modificări atât de ample. Casa Albă a anunțat că va face apel, iar oficialii electorali avertizează că, dacă măsura va intra în vigoare, ea ar putea îngreuna exercitarea dreptului de vot, mai ales în state precum Colorado, unde aproape întregul proces electoral se desfășoară prin corespondență.

„Acum nu este momentul pentru experimente cu dreptul fundamental al oamenilor de a vota”, a declarat Amanda Gonzalez, secretarul districtului Jefferson din Colorado și candidată la funcția de secretar de stat. 

Timpul se scurge pentru adoptarea modificărilor 

Autoritățile electorale au foarte puțin timp pentru a se adapta unor eventuale noi reguli, deoarece până la jumătatea lunii septembrie trebuie să înceapă expedierea buletinelor de vot prin corespondență către militarii și cetățenii americani aflați în străinătate. Modificări importante ar presupune recalificarea personalului, achiziționarea de materiale, redesenarea plicurilor electorale și adaptarea procedurilor de vot.

„Trump seamănă confuzie în sistemul nostru electoral”, afirmă Rebekah Caruthers, directoarea executivă a Fair Elections Center. „Confuzia îi afectează în special pe tineri, mai ales pe studenții care votează pentru prima dată.

Disputa privind organizarea alegerilor este deosebit de intensă în statul-cheie Carolina de Nord, unde republicanii au preluat anul trecut controlul consiliilor electorale după ce legislativul statului a desemnat un responsabil republican pentru numirea membrilor acestora. Reprezentanții republicani din consiliile electorale locale au încercat să elimine unele secții de vot anticipat sau să le mute în zone mai conservatoare. Consiliul electoral al statului, controlat de republicani, va avea ultimul cuvânt în stabilirea amplasării multor centre de vot anticipat. 

Curtea Supremă ar putea reduce termenele pentru votul prin corespondență 

Alte tentative de modificare a mecanismelor electorale au eșuat. Departamentul Justiției a intentat procese împotriva a 30 de state pentru a obține copiile listelor electorale, dar a pierdut toate cele nouă cauze soluționate până acum, precum și singurul apel judecat.

Aliații lui Trump sperau însă să obțină în curând o victorie la Curtea Supremă într-un dosar care putea înăspri termenele pentru primirea buletinelor de vot prin corespondență.

Curtea Supremă, cu majoritate conservatoare, a respins luni recursul vizând limitarea votului prin corespondenţă şi autorizând numărarea buletinelor de vot primite după ziua scrutinului, relatează AFP.

Preşedintele republican Donald Trump, care nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea în alegerile prezidenţiale din 2020, câştigate de democratul Joe Biden, denunţând fără temei fraude electorale masive şi opunându-se cu vehemenţă votului prin corespondenţă, a deplâns pe reţeaua sa Truth Social “o pierdere enormă pentru drepturile alegătorilor”.

Cauza în faţa Curţii Supreme: o lege din statul Mississippi (sud), guvernat de republicani, care, la fel ca alte 30 de state, permite numărarea buletinelor de vot primite timp de câteva zile după scrutin, cu condiţia ca acestea să poarte o ştampilă poştală datată cel mai târziu în ziua votului.

„Legile federale asupra zilei scrutinului nu contrazic legea din Mississippi”, a conchis judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett în decizia sa în numele Curţii, căreia i se alătură trei judecători progresişti şi preşedintele curţii, John Roberts, alt conservator.

„Elementul determinant al unor alegeri a fost întotdeauna alegerea candidatului de către electorat”, or această alegere “este făcută când votul este finalizat, nu când buletinele sunt primite”, a argumentat ea.

Amy Coney Barrett invocă legea federală asupra votului militarilor şi expatriaţilor, confirmând că “dacă legea federală stabileşte când voturile trebuie emise, legea SUA este cea care dictează când ele trebuie primite”.

Ceilalţi patru judecători conservatori ai Curţii îşi exprimă dezacordul cu această decizie, invocând în special un risc crescut de fraudă susceptibil “să afecteze şi mai mult încrederea americanilor în integritatea alegerilor în ţara lor”.

Partidul Republican, care contesta această lege din Mississippi obţinuse în apel o decizie potrivit căreia buletinele de vot trebuiau să sosească înaintea închiderii scrutinului pentru a fi numărate.

În general, republicanii, susţinuţi de administraţia Trump, acuză votul prin corespondenţă care s-a dezvoltat pe larg în SUA în urma pandemiei de COVID-19, că ar favoriza frauda şi, cel puţin, că ar alimenta suspiciunile cu privire la regularitatea votului şi a rezultatelor.

Editor : M.C