[analyse_image type=”featured” src=”https://buzaulinreportaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/Jieni-1.jpeghttps://buzaulinreportaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/Jieni-1.jpeg”]
●Jieni a fost un prim test pe Valea sărată a Slănicului de Buzău. Un test inovator care a descoperit o pungă cu apă… sărată, desigur.
●Cosmin Răican este manager guvernanță corporativă la cel mai mare operator de apă potabilă din județ și, unul performant la nivel national nu doar datorită celor peste 300 de milioane de euro cu care se înnoiește ori efectiv se creează sistem de apă și canalizare în zeci de localități buzoiene, ci și datorită tehnologiei folosite.
●Totul are drept argument avertismentul dur al profesorului universitar inginer Nicolae Mărăcine care spunea cu nouă luni în urmă că Valea Slăniului riscă să rămână fără apă!
Fotografia surprinde Jieniul la final de lună iunie 2026. Nicolae Cârcei este fotograf-colaborator pe acest reportajși semnează toate imaginile din Beceni.
La 32 de grade Celsius am căutat să ne ascundem în puținele zone răcoroase încă, iar de luni, 29 iunie 2026 vin câteva zile cu peste 35 de grade C, urmate și ele, spun meteorologii români, de alte zile cu ploi rapide, din care nu se adună apă nici în sursele de apă potabilă, nici în sol. Să ne dea de gândit din nou când vine vorba de apa de băut! Europenii fac deja horă în jurul planurilor pornite prin 2021, dar accelerate de seceta ultimilor trei ani și prin care caută noi surse de apă potabilă destinată în primul rând populației.
Este clar, arată rapoarte ale Uniunii Europene, din cauza secetei, apele de suprafață sunt deja vulnerabile si au deficit de debite, deci rezervele locale sunt afectate, iar concentrația de poluanți, în creștere. Tot rapoartele UE arată că investițiile cele mai mari se fac actualmente în foraje subterane care să ducă la îndepărtarea întreruperilor de apă, iar tehnologiile de desalinizare și epurare intră în politicile noi de finanțare, în planul celor 27 de state member ale UE.
Tot în scrierile europenilor care gândesc continentul pe termen lung, captarea apelor meteorice și retenția naturală devin priorități de finanțare. Spre exemplu, rezervoarele ecologice și sistemele urbane inteligente care colectează apa de ploaie înainte ca aceasta să se piardă și să aglomereze, de fapt rețelele de canalizare sunt la maxim apreciate. La fel și reconstrucția zonelor umede și a luncilor inundabile pentru a reține în mod natural apa în sol.
În zona Buzăului, există numeroși localnici care au finanțat pentru uzul familiei, foraje de apă la 30-50 de metri adâncime, cu doar puțini ani în urmă. Unii spun că nici trei ani nu are forajul care azi este uscat. Tocmai de aceea, pentru zona Buzăului este recomandată adâncime de 150-250, chiar 300 de metri, notează specialiști ai companiilor care execute astfel de foraje ce duc la identificarea de surse de apă potabilă mai mici, ce-i drept, însă ce ajung unei familii pe perioade nedeterminate.
Pe 16 februarie 2026, pe pagina de socializare a Companiei de Apă Buzău a fost postat un subiect ce devine astăzi de maxim interes – prin folosirea metodei de prospecțiune geoelectrică se dorește identificarea de posibile noi surse de apă potabilă pe Valea Slănicului, punctul de încercare fiind chiar arealul Jieni, din comuna Beceni. Iată și partea video ce aparține CAB.
Discutăm ceea ce s-a întâmplat pe povârnișurile de la Jieni, zonă situată la mijlocul Văii Slănicului despre care făceam vorbire, cu economistul Comsin Răican, oficial al operatorului regional Compania de Apă Buzău, pe funcția manager guvernanță corporativă.
Interlocutorul de astăzi spune că la Jieni s-a realizat o tomografia geoelectrică (ERT – Electrical Resistivity Tomography), apreciată ca fiind o metodă geofizică neinvazivă care scanează subsolul. Măsoară rezistivitatea electrică a rocilor pentru a identifica pânzele freatice și fisurile acvifere. Iată prima explicație adusă în atenția cititorului www.buzualinreportaje.ro .
Echipa de specialiști a făcut sondarea tomografică geoelectrică, precizia ei, spune ec. Răican fiind una extrem de ridicată, iar rezultatul cumva gândit, nu și așteptat literalmente.
Recent, astfel de sondări tomografice geoelectrice au fost realizate și în areale de pe marginea râului Buzău, la Vernești și Mărăcineni, soldate mai ales cu rezultate bune la adâncimi considerabile. Ec. Cosmin Răican spune însă că, orice încercare pentru a capta o nouă surăs de apă ce poate fi pusă în folosul unor comunități are în vedere mai multe aspecte logistice, geografice și economice.
Este greu de trecut dealul , iar numeroși primari buzoieni nu țin cont de posibilele costrui în realizarea unei infrastructuri de furnizare a apei potabile și propun zone izolate, greu accesibile, în munți. La Jieni, infrastructura este creată.
foto de Nicolae Cârcei
Pe de altă parte, comuna Beceni este situată la mijlocul Văii Slănicului, aspect ce ar fi permis aprovizionarea și a zonelor din amonte, dar și a celor din aval.
foto de Nicolae Cârcei
Exemplul dat de ec. Cosmin Răican merge pe Valea Buzăului, vale paralelă cu cea a Slănicului de Buzău.
Trebuie să înțelegem că această cursă de căutare de noi surse de apă potabilă este contracronometru, dacă luăm drept argument principal seceta excesivă ce pârjolește deja și județul Buzău cu gata 40 de grade Celsius. Preocupările specialiștilor CAB sunt în pas cu cerințele și recomandările UE din domeniul mediului și al siguranței locuitorilor, apa fiind lichidul ce susține viața pe pământ! În același timp, responsabilitatea fiecăruia dintre noi vizavi de consumul apei potabile trebuie să fie mai intens ca oricând!
foto Nicolae Cârcei
[analyse_source url=”https://buzaulinreportaje.ro/cursa-contracronometru-pentru-gasirea-de-noi-surse-de-apa-potabila-in-judetul-buzau/”]