Pentru copiii forțați să își părăsească țara natală din cauza conflictelor armate, găsirea unui adăpost sigur în România reprezintă doar primul pas dintr-un proces lung și anevoios. Integrarea reală presupune acces direct la educație, sprijin material constant, servicii medicale și, mai ales, depășirea barierelor lingvistice.

De Ziua Mondială a Refugiatului (celebrată anual pe 20 iunie, conform deciziei Adunării Generale a ONU din anul 2000), Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra vulnerabilităților cu care se confruntă acești minori și solicită măsuri guvernamentale urgente și coordonate.

Radiografia cifrelor: Cine sunt copiii care caută protecție în România?

Statistice oficiale din primul trimestru al anului 2026 arată o dinamică clară a fluxului de solicitanți de azil și beneficiari de protecție:

• Cereri de azil noi: În perioada ianuarie–martie 2026, au fost depuse 199 de cereri de azil, dintre care 54 pentru minori și 3 pentru minori neînsoțiți. Principalele țări de origine pentru acești copii au fost Siria, Sudan și Egipt.
• Statistici generale: La data de 31 martie 2026, în România figurau 4.727 de persoane beneficiare ale unei forme de protecție, dintre care 1.495 sunt copii. Cei mai mulți provin din Siria, Palestina/Autoritatea Palestiniană, Somalia, Irak, Afganistan și Sudan.
• Refugiații din Ucraina: Doar în primele trei luni ale anului 2026, autoritățile române au emise sau reemis permise de ședere pentru 8.502 beneficiari ai protecției temporare din Ucraina, dintre care 865 sunt minori.

Trei destine, o singură speranță: A., O. și Y.

În spatele cifrelor reci se află povești de viață tulburătoare ale unor copii care încearcă să își reconstruiască copilăria în România, sprijiniți activ de echipele Salvați Copiii.

A. (9 ani) – Din Gambia, în băncile unei școli din București

A. a ajuns în Capitală alături de mama și fratele ei mai mic, solicitând azil. Organizația le-a oferit sprijin material de bază și i-a acompaniat în sistemul medical, unde fratele mai mic a avut nevoie de o intervenție chirurgicală. Astăzi, A. este înscrisă ca audient în clasa a IV-a.

„Îmi place să desenez flori, să citesc cărți – am una în limba română primită de curând. Îmi place să merg la școală și îmi place să fac temele”, mărturisește fetița.

O. (1 an) – Evacuat medical din Fâșia Gaza

Născut în Fâșia Gaza, micuțul O.

suferă de o afecțiune cardiacă gravă ce nu putea fi tratată în zona de conflict. A fost evacuat medical în România în mai 2025, alături de mama sa, prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE, în timp ce tatăl său a rămas blocat în Gaza. După o perioadă petrecută într-un centru de cazare al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), cei doi locuiesc acum cu chirie în București, beneficiind de consiliere, traducere și ghidaj medical.

Y. (12 ani) – Între dorul de Ucraina și teama de bullying

Y. trăiește în România de aproape patru ani. Pe lângă școală, ea merge la cursuri de dans, înot și acrobație pentru a se integra. Deși ea se simte susținută, Y. trage un semnal de alarmă pentru colegii ei ucraineni care nu stăpânesc bine limba:

„Școala ar trebui să fie un loc sigur în care învățăm, nu un loc în care ne temem. Vă rugăm să ne asigurăm că niciun copil nu se va mai teme să meargă la ore”.

Limba română și izolarea socială: Principalele obstacole în integrare

Consultările și analizele de nevoi realizate de Salvați Copiii în 2026 scot la iveală probleme structurale profunde:

1. Bariera lingvistică este critică: În cazul familiilor din Ucraina, 80,7% dintre respondenți o indică drept principala dificultate de integrare. Cu toate acestea, accesul efectiv la cursuri de limba română pentru adulți și copii a scăzut cu 16,2 puncte procentuale față de anul 2025, deși nevoia a crescut. Din punct de vedere educațional, 45,7% dintre părinții ucraineni spun că principala nevoie a copiilor este învățarea limbii.
2. Problemele din școlile românești: Deși 67,5% dintre familii consideră școlile publice ca fiind accesibile, copiii se lovesc de obstacole majore: 66,8% acuză bariera lingvistică, urmată de suprasolicitare (participarea simultană la sistemul românesc și cel ucrainean online), lipsa sprijinului la teme și fenomenul de bullying din partea colegilor. Doar 17,4% dintre părinți declară că fiii sau fiicele lor nu întâmpină nicio problemă la școală.
3. Accesul la resurse și singurătatea: Pentru refugiații din alte zone ex-Ucraina, dificultățile majore rămân lipsa hainelor, a produselor de igienă și izolarea socială. Mulți copii nu au niciun prieten în România, iar părinții reclamă că serviciile publice actuale răspund doar parțial nevoilor emoționale și sociale ale celor mici.

Solicitările Salvați Copiii: Ce trebuie să facă statul român

Organizația Salvați Copiii – activă în domeniul azilului din 1995, cu peste 10.500 de refugiați sprijiniți până în prezent – solicită autorităților implementarea unor măsuri de urgență:

• Extinderea masivă a cursurilor gratuite de limba română.
• Asigurarea de sprijin educațional suplimentar (programe de tip after-school, ajutor la teme, rechizite).
• Programe stricte pentru prevenirea și combaterea bullyingului și discriminării în școli.
• Facilitarea accesului real la servicii medicale, inclusiv stomatologice și de suport psihologic.
• Dezvoltarea de contexte sigure de socializare și activități recreative pentru ca acești copii să simtă, în sfârșit, că aparțin comunității.