Prețurile de consum în Europa: Care sunt țările cele mai scumpe și cele mai ieftine

De la Islanda până în Macedonia de Nord, prețurile de consum variază semnificativ în Europa. Noile date ale Eurostat arată unde costă cel mai mult bunurile și serviciile de uz cotidian — și de ce prețurile, în sine, nu oferă o imagine completă a situației. Același coș de cumpărături poate costa de aproape patru ori mai mult, în funcție de locul în care te afli în Europa. Dar iată care sunt țările cele mai scumpe și cum pot fi comparate în mod echitabil, în prezentarea Euronews.

Indicii nivelului prețurilor ai Eurostat oferă răspunsul. Aceștia compară costul bunurilor și serviciilor de consum din fiecare țară cu media UE.

În termeni simpli, dacă același coș de bunuri și servicii costă în medie 100 de euro în întreaga UE, cât ar costa acel coș în fiecare țară?

Cum calculează Eurostat

Pentru ca această comparație să fie reprezentativă, Eurostat își bazează indicii pe prețurile medii naționale anuale pentru peste 2.000 de bunuri și servicii.

Există două modalități de măsurare a prețurilor. Una ia în considerare doar cheltuielile directe ale gospodăriilor, în timp ce cealaltă include și serviciile finanțate din fonduri publice, precum asistența medicală și educația.

Acest articol utilizează indicatorul mai cuprinzător, cunoscut sub denumirea de „Consum individual efectiv” (AIC), despre care Eurostat afirmă că este mai potrivit pentru comparațiile internaționale. Graficul include, de asemenea, indicatorul cheltuielilor gospodăriilor (HFCE).

Un nivel al prețurilor de 100 corespunde mediei UE. Un scor peste 100 înseamnă că o țară este mai scumpă, în timp ce unul sub 100 înseamnă că este mai ieftină.

Aceste cifre compară doar prețurile. Ele nu iau în considerare nivelurile veniturilor, ceea ce înseamnă că o țară mai scumpă nu este neapărat mai puțin accesibilă pentru locuitorii săi.

Așadar, care sunt cele mai scumpe și cele mai ieftine țări?

În cadrul UE, diferența este izbitoare. Luxemburgul se află în fruntea listei, în timp ce România are cele mai mici prețuri. Prețurile de consum din Luxemburg sunt de 2,5 ori mai mari decât în România.

Atunci când sunt incluse țările candidate la aderarea la UE și statele membre ale AELS, Islanda devine cea mai scumpă țară, iar Macedonia de Nord cea mai ieftină, diferența mărindu-se la 3,7 ori.

În linii mari, Europa de Vest și de Nord tind să aibă niveluri de prețuri mai ridicate, în timp ce Europa Centrală și de Est rămân mai ieftine.

Prețurile și veniturile oferă o imagine completă

Islanda este cu 83,7% mai scumpă decât media UE, iar Elveția cu 81%.

„Cifrele trebuie întotdeauna interpretate împreună cu veniturile. Ceea ce contează pentru nivelul de trai nu este dacă prețurile sunt ridicate, ci ce se poate cumpăra cu un salariu local — puterea de cumpărare, nu doar prețul afișat”, a declarat profesorul Robert Inklaar de la Universitatea din Groningen pentru Euronews Business.

De exemplu, el a remarcat că Elveția pare scumpă, dar salariile elvețiene sunt suficient de mari încât puterea de cumpărare de acolo se numără printre cele mai ridicate din Europa; același nivel al prețurilor, în condițiile unui salariu mult mai mic, ar fi perceput cu totul altfel.

Danemarca (40,2 %), Irlanda (39,6 %) și Norvegia (38,4 %) se numără, de asemenea, printre cele mai scumpe țări din Europa, cu aproximativ 40 % peste media UE.

Suedia și Finlanda le urmează, dar indicii lor sunt comparativ mai mici. Prețurile sunt cu 28,4 % mai mari în Suedia și cu 26,1 % mai mari în Finlanda decât media UE.

În Țările de Jos, un consumator plătește 120,4 €, în Austria 119 €, iar în Belgia 118,1 € pentru același coș de bunuri și servicii, care costă în medie 100 € în UE.

Clasamentul celor mai mari economii ale Europei

Dintre cele patru cele mai mari economii ale UE, Germania este cea mai scumpă, cu prețuri cu 9,1 % mai mari decât media UE, în timp ce Spania este cu 8,9 % mai ieftină. Aceasta înseamnă că o persoană ar plăti cu 18 € mai mult în Germania decât în Spania pentru același coș.

Franța (106,4) se situează puțin peste media UE, iar Italia (98) puțin sub aceasta.

La celălalt capăt al clasamentului, prețurile sunt semnificativ mai mici în mare parte din sud-estul Europei.

În Macedonia de Nord, un coș de 100 de euro la media UE ar costa doar 49,7 euro, adică mai puțin de jumătate.

Ar costa, de asemenea, 52,2 euro în Turcia, urmată de Bosnia (55,7 euro), România (58,9 euro) și Bulgaria (60 euro). Aceste țări sunt cu cel puțin 40 % mai ieftine decât media UE.

Muntenegru (61), Serbia (62,5), Albania (65,7), Polonia (71,1) și Ungaria (71,6) se numără, de asemenea, printre țările mai ieftine, cu prețuri cu cel puțin 25 % sub media UE.

Printre țările care sunt, de asemenea, mai ieftine decât media UE se numără Croația (76,3), Slovacia (81,4), Lituania (81,4), Cehia (82), Grecia (84) și Portugalia (85,3).

Ce determină diferențele dintre nivelurile prețurilor?

„Principalul motiv pentru care prețurile diferă în Europa este faptul că salariile diferă, iar acestea sunt legate de productivitate”, a declarat Robert Inklaar pentru Euronews Business.

„Acolo unde lucrătorii sunt mai productivi, câștigă mai mult, iar aceste salarii mai mari se reflectă direct în prețul tuturor bunurilor și serviciilor care trebuie produse și consumate la nivel local — o masă la restaurant, o tunsoare, o vizită la dentist, chiria, îngrijirea copiilor. Niciunul dintre acestea nu poate fi importat, așa că prețul lor urmează pur și simplu costurile locale ale forței de muncă.”

Inklaar subliniază că ar fi o greșeală să se creadă că acest lucru se aplică doar serviciilor. El observă că chiar și bunurile care par pe deplin tranzacționabile — cum ar fi alimentele de pe rafturile unui supermarket sau o piesă de îmbrăcăminte — au o componentă locală importantă: magazinul, personalul, transportul și chiria spațiului comercial. Așadar, salariile locale sunt integrate și în prețurile bunurilor, doar că într-o măsură mai mică decât în cazul serviciilor.

Salariile nu sunt singurul factor.

El a mai spus că distanța, distribuția, reglementările și însăși granița contribuie la costuri, astfel încât produsele identice nu ajung să aibă prețuri identice peste tot. Diferențele de TVA și de alte taxe pe consum adaugă o presiune suplimentară.

„O comparație mai completă, prin urmare, corelează nivelul prețurilor cu salariile sau cu venitul (disponibil), ideal în termeni de putere de cumpărare, ținând cont în același timp de diferențele de curs valutar și de impozitare”, a spus el.

Profesorul Rainer Maurer, profesor pensionat la Universitatea din Pforzheim, a subliniat că nivelurile prețurilor din statele membre ale Uniunii Monetare Europene prezintă o corelație pozitivă clară cu PIB-ul pe cap de locuitor.

Cu alte cuvinte, cele mai scumpe țări din Europa tind să fie și cele mai bogate. Prețurile ridicate merg adesea mână în mână cu venituri mai mari, motiv pentru care economiștii susțin că nivelurile prețurilor ar trebui întotdeauna luate în considerare alături de puterea de cumpărare.

Editor : M.C