Noi dovezi că pe Marte a existat viață: Ce a descoperit roverul Perseverance în roci marţiene

Roverul NASA Perseverance a descoperit recent carbon macromolecular (MMC) în roci marţiene, descoperire care întăreşte ipoteza că pe Marte ar fi putut exista viaţă, conform unui studiu publicat miercuri (24 iunie) în jurnalul Science Advances, transmite Space.com.

Datele obţinute de la roverul Perseverance au dezvăluit carbon complex în două argile marţiene descoperite în craterul Jezero de pe Marte, aceeaşi locaţie unde au fost găsite dovezi anterioare ale unei posibile vieţi străvechi. Oamenii de ştiinţă cred că acest carbon complex macromolecular (adică mare) ar putea conţine dovezi că viaţa microbiană antică a existat cândva în acelaşi material sedimentar, potrivit unei noi lucrări care descrie aceste observaţii. “Măsurătorile a două argile arată sute de detecţii organice, ceea ce face ca aceasta să fie cea mai robustă detectare organică din craterul Jezero”, se arată în lucrarea citată de Agerpres.

Acest lucru vine la scurt timp după vestea de anul trecut că Perseverance a găsit ceea ce a fost numită cea mai puternică dovadă a potenţialelor biosemnături, sau indicii ale vieţii, pe Marte.

“Carbonul este principalul element constitutiv al vieţii pe Pământ, iar toate fiinţele vii sunt alcătuite din macromolecule organice complexe”, a declarat pentru Space.com co-autoarea principală Ashley Murphy, cercetătoare la Institutul de Ştiinţe Planetare. “Pe Pământ, (carbonul macromolecular) se găseşte adesea în roci extrem de vechi şi, în unele cazuri, este singura dovadă organică a vieţii microbiene din trecut.

“Întrucât Marte ar fi putut fi mai asemănător cu Pământul”, a adăugat Murphy, “ne putem aştepta să găsim (carbon macromolecular) şi în roci marţiene vechi, aşa că suntem în căutarea acestor macromolecule organice pe Marte şi pe alte corpuri planetare pentru a determina dacă ingredientele chimice necesare şi condiţiile de mediu pentru a susţine viaţa au existat vreodată acolo”.

Perseverance a coborât pe Marte în 2021, în craterul Jezero, un crater extins despre care se crede că a fost cândva un lac care ar fi putut adăposti viaţă. Acest loc a fost, de fapt, ales deoarece oamenii de ştiinţă au crezut că ar putea avea unele dintre cele mai bune dovezi ale posibilei existenţe a vieţii în trecutul îndepărtat al lui Marte. Şi până acum, în explorările extinse ale lui Perseverance – care au purtat acum oficial roverul pe distanţa unui maraton pe Marte – această predicţie pare să se adeverească.

În această nouă cercetare, o echipă de oameni de ştiinţă condusă de Murphy a folosit spectrometrul SHERLOC (The Scanning Habitable Environments with Raman and Luminescence for Organics and Chemicals) al lui Perseverance, care utilizează lasere pentru a identifica compoziţia chimică şi minerală a unei zone sau a unui obiect, pentru a cartografia distribuţia materiei organice în argilele individuale. Echipajul a găsit carbon organic în interiorul a două argile.

Mai mult, aceste argile pline de carbon au fost găsite în aceeaşi locaţie ca şi descoperirea de anul trecut a unei potenţiale biosemnături găsite într-o rocă sedimentară de pe Planeta Roşie, despre care oamenii de ştiinţă spun că este încă cea mai puternică dovadă că viaţa ar fi putut exista odată pe Marte timpuriu. Această rocă numită acum “Cheyava Falls” prezintă “pete de leopard” distinctive.

Aceste tipuri de marcaje pe rocă pot fi create la temperaturi ridicate sau în medii extrem de acide, dar se crede că niciuna dintre aceste condiţii nu a existat în zonă. Cu toate acestea, marcajele pot fi formate şi de prezenţa vieţii. Aşadar, deşi această rocă nu a fost o dovadă concludentă a vieţii trecute pe Marte, cu siguranţă a furnizat indicii semnificative care sunt acum susţinute de aceste noi date.

Prin aceste observaţii, roverul a făcut două descoperiri principale. În primul rând, Perseverance a descoperit carbon organic, mare şi complex în argile din Bright Angel, o zonă stâncoasă de la marginile nordice şi sudice ale Neretva Vallis, o vale fluvială antică din zona Jezero. Şi nu numai că Perseverance a făcut sute de detectări de carbon organic în aceste roci, dar cercetătorii afirmă şi că aceasta este “singura detectare de carbon macromolecular pe o suprafaţă de rocă naturală de pe Marte”.

“Aceasta este, de asemenea, prima detectare de carbon macromolecular (MMC) într-o argilă de pe Marte în afara craterului Gale, ceea ce sugerează că disponibilitatea substanţelor organice ar fi putut fi răspândită pe planetă cu miliarde de ani în urmă”, a declarat pentru Space.com co-autorul principal Kyle Uckert, cercetător principal adjunct SHERLOC la Jet Propulsion Lab al NASA.

Deşi ambele argile studiate au carbon organic în interior, conform acestor observaţii de la Perseverance, au existat unele diferenţe între cele două roci. Carbonul dintr-o argilă a fost găsit amestecat cu minerale în principal silicate, în timp ce cealaltă era umplut cu carbon amestecat cu minerale secundare de carbonaţi şi sulfaţi. Echipa a descoperit, de asemenea, că carbonul din ambele roci era relativ intact, ceea ce înseamnă că specimenele ar putea fi rezistente la radiaţii şi oxidare sau că ar fi putut fi expus recent la suprafaţa marţiană.

În al doilea rând, echipa a descoperit că, în acest carbon identificat, Perseverance a detectat dovezi ale unor potenţiale interacţiuni biochimice. Aceste interacţiuni au lăsat în urmă caracteristici în cele două argile care arată exact precum caracteristicile create de viaţa microscopică din sedimentele de pe Pământ

Este însă posibil ca acest carbon să fi fost creat şi în absenţa vieţii. “Există mai multe căi potenţiale pentru formarea de substanţe organice abiotice pe Marte”, afirmă autorii în această lucrare, clarificând că acest lucru, chiar şi combinat cu alte date existente, nu poate spune în mod concludent dacă viaţa a creat sau nu ceea ce a observat Perseverance.

“Încărcătură ştiinţifică a roverului Perseverance nu a fost concepută pentru a distinge între procesele abiotice şi biotice, ci a fost selectată pentru a identifica roci convingătoare care să fie colectate pentru o posibilă returnare pe Pământ pentru teste mai riguroase”, a declarat Uckert pentru Space.com. Uckert a adăugat că ar putea exista multe motive non-viaţă în spatele prezenţei acestui carbon complex, “de exemplu, este posibil să fi fost adus la suprafaţă prin căderi meteorice sau s-ar fi format prin procese geologice hidrotermale”, a mai spus el.

Editor : A.P.