[analyse_image type=”featured” src=”https://r3media.ro/wp-content/uploads/2022/03/unirea-basarabiei-cu-romania.jpghttps://r3media.ro/wp-content/uploads/2022/03/unirea-basarabiei-cu-romania.jpg”]
Un proiect de lege al SOS care prevede unirea României cu Moldova, adoptat tacit de către Camera Deputaților. De ce ar însemna dispariția României în forma actuală
Un proiect de lege al SOS care prevede „unirea României cu Republica Moldova” a fost adoptat tacit de către Camera Deputaților.
Diana Șoșoacă, inițiatoarea legii, a făcut anunțul.
Natalia Intotero (PSD) a confirmat, precizând că „termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată”.
Actul va merge la Senat, care este camera decizională în acest caz.
Cine cu cine se unește?
Așa cum a fost redactat, actul normativ ar prevedea înghițirea României de către Republica Moldova și nu invers, așa cum, probabil, a fost intenția legiuitorului.
Proiectul de lege, așa cum a fost scris, este neconstituțional și ar însemna dispariția statului român.
Astfel, PL-X 305 din 2026 prevede, la articolul 2, „unirea României cu Republica Moldova”.
Articolul 3 precizează: „Parlamentul României abilitează guvernul țării sa înceapă de urgență, imediat, negocieri cu autoritățile de la Chişinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova”.
Dacă aceste prevederi s-ar pune în practică, ar însemna, înglobarea României în Republica Moldova și nu invers.
Pentru a fi constituțional, proiectul de lege ar fi trebuit să prevadă „Unirea Republicii Moldova cu România”.
În 1918, Sfatul Țării de la Chișinău adopta solemn o declarație de unire în care se prevedea că „Republica Democratică Moldovenească…. de azi înainte şi pentru totdeauna se unește cu mama sa România.”
Aceeași situație s-a înregistrat în toate provinciile care s-au unit cu țara. Astfel, Pe 1 decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia adopta rezoluția Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României.
Capitala la Chișinău?
Acad. Ioan-Aurel Pop, istoric și fost președinte al Academiei Române, atrăgea atenția asupra exprimării greșite:
„Oare dacă s-ar face unirea, ar fi capitala la Chișinău? Nu ar fi corect „unirea Republicii Moldova cu România”? Sau și mai corect „unirea Basarabiei cu România”, fiindcă nouă Basarabia ni s-a luat, nu „Republica Moldova”?”, a precizat el, comentând o intenție asemănătoare.
CITEȘTE MAI MULT
Articole RELAȚIONATE
Un proiect de lege al SOS care prevede „unirea României cu Republica Moldova” a fost adoptat tacit de către Camera Deputaților.
Diana Șoșoacă, inițiatoarea legii, a făcut anunțul.
Natalia Intotero (PSD) a confirmat, precizând că „termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată”.
Actul va merge la Senat, care este camera decizională în acest caz.
Cine cu cine se unește?
Așa cum a fost redactat, actul normativ ar prevedea înghițirea României de către Republica Moldova și nu invers, așa cum, probabil, a fost intenția legiuitorului.
Proiectul de lege, așa cum a fost scris, este neconstituțional și ar însemna dispariția statului român.
Astfel, PL-X 305 din 2026 prevede, la articolul 2, „unirea României cu Republica Moldova”.
Articolul 3 precizează: „Parlamentul României abilitează guvernul țării sa înceapă de urgență, imediat, negocieri cu autoritățile de la Chişinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova”.
Dacă aceste prevederi s-ar pune în practică, ar însemna, înglobarea României în Republica Moldova și nu invers.
Pentru a fi constituțional, proiectul de lege ar fi trebuit să prevadă „Unirea Republicii Moldova cu România”.
În 1918, Sfatul Țării de la Chișinău adopta solemn o declarație de unire în care se prevedea că „Republica Democratică Moldovenească…. de azi înainte şi pentru totdeauna se unește cu mama sa România.”
Aceeași situație s-a înregistrat în toate provinciile care s-au unit cu țara. Astfel, Pe 1 decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia adopta rezoluția Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României.
Capitala la Chișinău?
Acad. Ioan-Aurel Pop, istoric și fost președinte al Academiei Române, atrăgea atenția asupra exprimării greșite:
„Oare dacă s-ar face unirea, ar fi capitala la Chișinău? Nu ar fi corect „unirea Republicii Moldova cu România”? Sau și mai corect „unirea Basarabiei cu România”, fiindcă nouă Basarabia ni s-a luat, nu „Republica Moldova”?”, a precizat el, comentând o intenție asemănătoare.
[analyse_source url=”https://r3media.ro/lege-sos-unirea-romaniei-cu-moldova-adoptat-disparitia-romaniei/”]