[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-combinatul-siderurgic-de-la-galati-greu-de-vandut/mediaPool/uJEg3Mk.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Combinatul siderurgic de la Galați, greu de vândut
|
Un răgaz de trei luni şi o diminuare a preţului de la 709 la 463 milioane de euro nu au făcut Combinatul siderurgic Liberty Galaţi mai atractiv în ochii investitorilor. Din cele cinci companii interesate, niciuna nu a depus scrisoarea de garanţie care să-i permită să facă o ofertă la licitaţia din 19 iunie.
Consorţiul administratorilor concordatari Euro Insol şi CITR anunţă finalizarea rundei de licitaţie organizate astăzi pentru Combinatul Siderurgic Galaţi şi secţia Tubular. Procesul de identificare a unui investitor strategic continuă.
”Licitaţia ce a avut preţul de pornire de 463 milioane Euro s-a încheiat astăzi, după un amplu proces de promovare şi dialog cu investitori strategici din industria siderurgică la nivel internaţional”, anunţă administratorii concordatari.
„Vom continua dialogul cu investitorii care şi-au arătat interesul faţă de Combinat şi lucrăm alături de creditori pentru a identifica cel mai bun cadru prin care acest proces să ducă la o soluţie concretă. Miza este prea mare pentru a ne opri aici – în spatele acestui activ sunt mii de oameni şi o comunitate întreagă care merită o şansă reală.”, a declarat Remus Borza, preşedinte Euro Insol.
„Cele cinci luni de proces ne-au confirmat un lucru esenţial: există un interes real pentru acest activ. Deşi licitaţia de astăzi nu s-a încheiat cu nicio înscriere, rezultatul nu reflectă lipsa de interes faţă de Combinat – discuţiile avansate pe care le-am purtat cu mai mulţi potenţiali investitori în cadrul procesului confirmă acest lucru. Procesul nu se opreşte aici. Avem o responsabilitate faţă de creditori, faţă de angajaţi şi faţă de comunitatea din Galaţi, iar această responsabilitate ne obligă să explorăm toate soluţiile disponibile alături de creditori, ţinând cont şi de contextul unei pieţe siderurgice aflate sub presiune, un factor extern pe care nu îl putem ignora”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Demersurile au inclus discuţii cu mai mulţi investitori care şi-au manifestat un interes real faţă de activ, cărora le-a fost asigurat accesul complet la informaţiile necesare pentru evaluarea oportunităţii de investiţie.
De asemenea, procesul de valorificare a activului a fost susţinut de o campanie extinsă de promovare şi identificare a potenţialilor investitori strategici pe marile piete din GCC, China, India, SUA si Singapore, care a ajuns la peste 20 milioane de persoane, potentiali investitori. În acest sens, au fost prezentate oportunităţile investiţionale către jucători relevanţi din industria siderurgică din toate pieţele mari din lume.
În urma procedurii, consorţiul administratorilor concordatari va menţine dialogul cu potenţialii investitori interesaţi, şi continuă promovarea activului analizând, alături de creditori, cele mai bune soluţii pentru viitorul Combinatului, în contextul generalizat al unei pieţe siderurgice europene aflate sub presiune structurală.
Tensiunea şi incertitudinea continuă în cazul celui mai mare combinat siderurgic din România, Liberty Galaţi. Fosta glorie a metalurgiei est-europene, nu şi-a găsit un cumpărător nici după reducerea preţului de pornire a licitaţiei de la 709 milioane de euro, cât era în martie 2026, la 444 de milioane, în prezent.
„Din păcate, nu a constituit nimeni garanţia, ea trebuia depusă cu 48 de ore înainte”, a declarat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, unul dintre administratorii concordatari ai Liberty Galaţi.
„Vom merge către Comitetul interministerial şi creditori, să discutăm care este pasul următor”, a mai spus acesta.
Creditorii principali la care face referire sunt Exim Banca Românească şi ANAF, care au de recuperat împreună aproximativ 400 de milioane de euro.
„Pasul următor presupune una din două variante: fie organizarea unei noi licitaţii, la acest preţ, în aproximativ 30 de zile. Fiind acelaşi preţ, termenul ar putea fi chiar şi scurtat. Cealaltă variantă presupune schimbarea modalităţii de vânzare. Există, conform legii, şi modelitatea negocierii directe, se poate schimba şi planul pe de-a-ntregul, evident, dar asta doar dacă are un fundament. Este decizia creditorilor ce se întâmplă mai departe. Până atunci, compania rămâne tot în concordat, tot cu lipsă de activitate”, a explicat Cîrlănaru care ar fi principalele direcţii pentru perioada următoare.
Cine sunt cei cinci competitori care au cumpărat caietele de sarcini
„A existat interes din partea aceloraşi părţi care au subscris şi la prima licitaţie, care au cumpărat caietul de sarcini”, a declarat pentru News.ro, anterior finalizării termenului licitaţiei, Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR.
Conform acestuia, cei care aveau deja caietul de sarcini nu erau obligaţi să îl mai cumpere mai ales că singura modificare operată era preţul
Reprezentanţi din administraţia combinatului au declarat pentru News.ro că investitorii înscrişi au fost:
- UMB Steel SRL, din grupul UMB, deţinut de familia Umbrărescu. Grupul UMB este activ în proiectare şi construcţii de drumuri şi poduri, producerea de metale feroase şi de produse din beton pentru construcţii sau producerea energiei electrice. Pe 8 aprilie 2026, Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea combinatului siderurgic ArcelorMittal Hunedoara de către UMB Steel;
- Metinvest B.V., un grup de companii siderurgice şi miniere cu operaţiuni în Ucraina, Italia, Bulgaria, Marea Britanie şi SUA. Grupul este controlat de omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov;
- Jindal Steel (International), cu operaţiuni internaţionale pe piaţa oţelului, energiei şi a minereurilor. În 2025, a preluat combinatul din Ostrava (Cehia);
- Sidenor Steel Industry – cel mai mare producător grec de produse din oţel;
- JSW Steel Limited – un producător multinaţional indian de oţel, cu sediul în Mumbai.
Bancherii resping acuzaţiile Concurenţei privind presupusa manipulare a ROBOR
l problemele economice ale României cer soluţii, nu vinovaţi de conjunctură
Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzaţiile privind presupusa manipulare a ROBOR şi avertizează că aceste comunicări ale Consiliului Concurenţei cu privire la adoptarea unei decizii de sancţionare a participanţilor la piaţă riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară şi credibilitatea investiţională a României. Evoluţia ROBOR trebuie înţeleasă în contextul presiunilor macroeconomice reale din ultimii ani – inflaţie, incertitudine, dezechilibre fiscale şi creşterea costului finanţării – şi nu transformată într-o culpă atribuită sectorului bancar, susţin reprezentanţii Federaţiei Patronale a Serviciilor Financiare din România (FinBan) şi ai Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor publice şi liderilor de opinie din România. “FinBan face un apel la prudenţă instituţională, rigoare juridică, predictibilitate şi dialog responsabil, astfel încât funcţionarea unei pieţe reglementate şi rolul esenţial al băncilor în economie să nu fie compromise prin concluzii premature sau printr-o comunicare publică de natură să alimenteze neîncrederea”, se arată într-un comunicat al patronatului. Reprezentanţii sectorului financiar-bancar susţin că concluziile şi comunicările Consiliului Concurenţei privind ROBOR reprezintă un abuz inexplicabil, iar problemele economice ale României cer soluţii, nu vinovaţi de conjunctură. De asemenea, statul român îşi loveşte propriul mecanism de finanţare, iar aceeaşi speţă, aceeaşi instituţie, cu verdict opus după zece ani afectează credibilitatea şi predictibilitatea, se precizează în scrisoare. În acelaşi timp, sancţionarea unei pieţe reglementate şi transparente este o eroare strategică cu efect sistemic, concluziile şi comunicările Consiliului Concurenţei privind ROBOR afectează credibilitatea investiţională a României, iar transformarea problemelor macroeconomice în vinovăţie sectorială este o gravă eroare de politică publică. “România nu poate funcţiona ca economie europeană cu instituţii transformate în instrumente de agresiune. Îmbunătăţirile se fac prin reguli, tranziţie şi instituţii, nu prin presiune publică”, se arată în scrisoarea deschisă. Respectarea normelor bancare a devenit neregulă de concurenţă, transparenţa a devenit vulnerabilitate, un sector corect este blamat public pentru că îndrăzneşte să se apere, susţin reprezentanţii patronatului. “Afirmăm răspicat că, spre deosebire de vocile publice care acuză băncile zilele acestea, instituţiile bancare vizate au respectat legea, principiile de conformitate şi obligaţiile faţă de clienţi, fără a-şi compromite reputaţia pentru vreun fel de beneficii oportuniste, de moment. Vrem să fie foarte clar: Nu băncile au produs inflaţia. Nu băncile au produs pandemia, războiul, criza energetică, tensiunile geopolitice, deficitele publice sau presiunea pe finanţarea statului. În toate aceste crize, băncile au rămas un factor de sprijin pentru economie, companii şi populaţie. Un partener esenţial pentru stabilitatea economică a ţării a fost transformat în ţintă publică pentru probleme macroeconomice pe care nu sistemul bancar le-a cauzat”, se menţionează în document.
Participaţia lui Elon Musk la SpaceX depăşeşte 1.000 de miliarde de dolari
Participaţia deţinută de Elon Musk în SpaceX valorează acum peste 1.000 de miliarde de dolari, după debutul spectaculos al companiei pe bursă. Cu toate acestea, fondatorul şi directorul general al companiei nu este singurul care a beneficiat de creşterea explozivă a valorii producătorului de rachete şi servicii spaţiale, transmite CNBC. Listarea a creat mii de noi milionari şi a ridicat valoarea participaţiilor unor investitori şi directori la peste un miliard de dolari. După oferta publică iniţială realizată la preţul de 135 de dolari pe acţiune, titlurile SpaceX au rămas cu aproximativ 37% peste preţul de listare, în ciuda corecţiilor din ultimele zile. La începutul săptămânii, compania a depăşit temporar Amazon şi Microsoft după capitalizarea bursieră, însă ulterior a coborât sub Amazon, încheind şedinţa de joi la o valoare de piaţă de aproximativ 2.430 miliarde de dolari. Printre cei mai mari beneficiari ai listării se numără fondul de investiţii Valor Equity Partners, al cărui pachet de acţiuni valorează aproximativ 96,6 miliarde de dolari. Fondul este condus de Antonio Gracias, unul dintre apropiaţii lui Elon Musk şi membru al consiliului de administraţie al SpaceX. Un alt acţionar important este Luke Nosek, cofondator al PayPal şi membru al consiliului de administraţie al SpaceX din 2008. Participaţia sa este estimată la aproximativ 6,3 miliarde de dolari. Nosek este şi cofondator al fondurilor de investiţii Founders Fund şi Gigafund. Printre directorii executivi ai companiei, cea mai mare participaţie îi aparţine lui Gwynne Shotwell, preşedinte şi director operaţional al SpaceX. Considerată de mulţi drept persoana care coordonează activitatea zilnică a companiei, Shotwell deţine acţiuni evaluate la aproximativ 2,4 miliarde de dolari. Directorul financiar Bret Johnsen, care s-a alăturat companiei în 2011 şi coordonează strategia financiară pe termen lung, deţine la rândul său un pachet evaluat la aproximativ 1,2 miliarde de dolari.
BMW pregăteşte negocieri cu angajaţii după avertismentul privind profitul
BMW şi reprezentanţii angajaţilor se pregătesc pentru negocieri după ce producătorul german de automobile premium a emis în această săptămână un avertisment privind profitul şi a anunţat accelerarea măsurilor de eficientizare a activităţii, transmite Reuters. Este al treilea avertisment privind profitul emis de BMW în ultimii trei ani, compania indicând din nou slăbiciunea pieţei chineze, cea mai mare piaţă auto din lume, drept unul dintre principalii factori ai deteriorării perspectivelor financiare. Grupul a invocat şi presiunile asupra costurilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu şi de creşterea preţurilor energiei. Potrivit analiştilor care au participat la discuţiile cu managementul companiei, BMW ar putea accelera reducerea costurilor, inclusiv prin diminuarea numărului de angajaţi în Europa şi prin intensificarea procesului de localizare a producţiei în America de Nord şi China. Reprezentanţii consiliului angajaţilor au transmis că lucrează la identificarea unor soluţii viabile prin dialog cu managementul şi cu respectarea responsabilităţilor faţă de salariaţi, fără a oferi detalii suplimentare despre negocierile viitoare. Spre deosebire de concurenţii săi germani, Volkswagen şi Mercedes-Benz Group, BMW nu a anunţat până acum programe masive de concedieri. Totuşi, efectivele companiei au scăzut uşor în 2025, iar această tendinţă este aşteptată să continue şi în 2026. Noul director general, Milan Nedeljkovic, a declarat că grupul va intensifica măsurile structurale de reducere a costurilor. BMW estimează în prezent o reducere a forţei de muncă globale cu până la 5% până la sfârşitul anului 2026.
Bonusurile uriaşe din industria semiconductorilor alimentează temerile privind inflaţia în Coreea de Sud
Banca Centrală a Coreei de Sud avertizează că bonusurile record acordate angajaţilor din industria semiconductorilor ar putea contribui la accelerarea inflaţiei, într-un moment în care ţara se confruntă deja cu o rată a inflaţiei peste ţinta oficială, transmite Reuters. Într-un raport publicat pe 17 iunie, banca centrală a precizat că inflaţia din acest an a fost alimentată în principal de creşterea preţurilor la energie, pe fondul conflictului dintre Iran şi Israel. Totuşi, instituţia avertizează că presiunile inflaţioniste ar putea continua să crească pe măsură ce veniturile populaţiei se îmbunătăţesc şi majorările salariale se extind în economie. Autorităţile monetare şi-au exprimat în mod special îngrijorarea faţă de bonusurile excepţional de mari plătite angajaţilor unor companii tehnologice importante, precum SK Hynix şi Samsung Electronics. Potrivit unor informaţii din presa sud-coreeană, SK Hynix a convenit ca 10% din profitul operaţional să fie distribuit angajaţilor sub formă de bonusuri. La Samsung, lucrătorii din divizia de cipuri ar urma să primească bonusuri speciale echivalente cu 10,5% din profitul operaţional al diviziei. Conform estimărilor citate de Reuters, un angajat din sectorul memoriilor electronice, cu un salariu anual de bază de aproximativ 80 de milioane de woni (52.400 de dolari), ar putea încasa în acest an bonusuri totale de aproximativ 626 de milioane de woni (410.000 de dolari). În cazul SK Hynix, bonusurile ar putea depăşi 700 de milioane de woni (aproximativ 455.000 de dolari) dacă societatea atinge profitul anual estimat de 250 de trilioane de woni. Banca centrală subliniază că, în mod normal, bonusurile nu generează presiuni inflaţioniste importante deoarece nu reprezintă venituri permanente. Totuşi, atunci când acestea ating niveluri excepţionale, există riscul ca şi alte sectoare să solicite majorări salariale similare, ceea ce ar putea amplifica atât cererea de consum, cât şi costurile de producţie.
China ameninţă dominaţia Franţei pe piaţa foie gras-ului
China este pe cale să devină cel mai mare producător mondial de foie gras, punând presiune asupra Franţei, liderul tradiţional al industriei. Creşterea rapidă a producţiei chineze, costurile reduse şi primele încercări de export au început să îngrijoreze producătorii francezi, relatează Reuters. În localitatea Mengji, din estul Chinei, fermierul Li Fengshan conduce una dintre numeroasele ferme care au beneficiat de explozia cererii interne. Compania sa, Changhao Biotechnology, a produs anul trecut 300 de tone de foie gras şi intenţionează să ajungă la 500 de tone în acest an. Prin comparaţie, un producător francez mediu realizează aproximativ 10 tone anual. În ultimul deceniu, foie gras-ul a trecut în China de la statutul de delicatesă de lux la un produs accesibil pentru un public mult mai larg. Preparatele includ orez prăjit cu foie gras, felii crude servite în hotpot şi deserturi în formă de cireşe sau trandafiri, acoperite cu vin roşu şi sos de afine. Preţurile sunt mult mai mici decât în Franţa. În restaurantele chinezeşti, o porţie costă între 30 şi 70 de yuani (4-10 dolari), în timp ce în Franţa preţurile variază între 15 şi 40 de euro.
Trump spune că nu mai consideră compania Anthropic o ameninţare
Preşedintele american Donald Trump a declarat că nu mai consideră compania de inteligenţă artificială Anthropic o ameninţare la adresa securităţii naţionale, după ce cu doar o săptămână în urmă avea o opinie diferită, relatează Reuters. Într-un interviu acordat emisiunii ”The Axios Show”, Trump a fost întrebat dacă vede Anthropic sau pe directorul său general, Dario Amodei, drept o ameninţare pentru securitatea Statelor Unite. ”Acum nu, dar acum o săptămână, poate”, a răspuns liderul de la Casa Albă. Declaraţiile vin pe fondul unei dispute privind accesul cetăţenilor străini la cele mai avansate modele de inteligenţă artificială dezvoltate de companie, denumite Fable 5 şi Mythos 5. Săptămâna trecută, Anthropic a suspendat accesul tuturor utilizatorilor la aceste modele după ce Trump a ordonat companiei să blocheze accesul persoanelor din afara Statelor Unite.
Porsche vrea să finalizeze un nou program de reducere a costurilor până în iulie
Producătorul german de automobile sport Porsche intenţionează să finalizeze negocierile privind un al doilea program de reducere a costurilor înainte de vacanţa de vară a angajaţilor, programată pentru luna iulie, a declarat directorul general al companiei, Michael Leiters, într-un interviu acordat publicaţiei Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, citat de Reuters. ”Vrem să ajungem la un acord cu angajaţii înainte de vacanţa fabricilor din iulie. Angajaţii Porsche au nevoie de claritate”, a afirmat Leiters. Compania a anunţat anterior că va elimina aproximativ 1.900 de locuri de muncă în următorii ani, după ce anul trecut a renunţat deja la circa 2.000 de angajaţi temporari. Potrivit directorului general, Porsche îşi adaptează planurile de producţie la o cerere mai redusă decât cea din ultimii ani. Constructorul auto a vândut aproximativ 280.000 de vehicule în 2025, însă estimează capacităţi de producţie mai mici în viitor. ”Porsche trebuie să câştige bani cu mai puţine maşini”, a declarat Leiters.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-combinatul-siderurgic-de-la-galati-greu-de-vandut”]