[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-fiscul-a-descoperit-averi-nejustificate-de-jumatate-de-miliard-de-lei/mediaPool/uuZRFQp.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fiscul a descoperit averi nejustificate de jumătate de miliard de lei
|
Principalele constatări ale inspectorilor, în urma acțiunilor de control din ultimul an, au avut la bază nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice
Structurile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au stabilit creanțe fiscale de peste 540 de milioane de lei la persoane fizice care nu au putut justifica proveniența unor venituri și fonduri utilizate, în urma unor controale efectuate în perioada iulie 2025 – mai 2026, potrivit situației centralizate la nivelul Ministerului Finanțelor. ‘1.102 acțiuni de control fiscal, creanțe fiscale suplimentare de 540.243.299 de lei și măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei au fost stabilite în perioada iulie 2025 – mai 2026 de structurile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu atribuții de verificare a situației fiscale personale. Aceste rezultate reflectă cea mai amplă acțiune din ultimii ani care a vizat verificarea situației fiscale a persoanelor fizice care nu au putut demonstra proveniența unor venituri, fonduri sau disponibilități financiare utilizate pentru achiziții, investiții sau depuneri bancare’, se arată într-un comunicat al ANAF, remis luni AGERPRES. Principalele constatări ale inspectorilor, în urma acțiunilor de control din ultimul an, au avut la bază nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice pentru: depuneri de numerar în conturile bancare personale și/sau ale societăților la care acestea dețin participații; utilizarea de fonduri în numerar pentru achiziția de bunuri mobile și imobile; creditări acordate societăților; majorări de capital social; dețineri de numerar în țară și în străinătate la începutul perioadei verificate; surse de fonduri pretins obținute în străinătate, care nu au putut fi probate în urma schimbului de informații cu autoritățile fiscale din state terțe. ‘Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane’, a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat. În numeroase cazuri, persoanele verificate au susținut că sumele utilizate proveneau din fonduri deținute în numerar, din venituri realizate în străinătate sau din sume primite de la alte persoane fizice. Verificările efectuate au arătat însă că aceste explicații nu au putut fi susținute prin documente și mijloace de probă care să demonstreze valoarea sumelor, momentul obținerii acestora și existența lor efectivă în perioada verificată. De asemenea, în urma analizelor efectuate la nivelul ANAF, s-a constatat în anumite situații lipsa trasabilității fondurilor declarate. Pe de o parte, persoanele indicate ca sursă a sumelor nu dispuneau de capacitatea financiară necesară pentru acordarea acestora, iar pe de altă parte nu existau documente care să confirme proveniența și circuitul banilor. Aceste constatări au condus la stabilirea situației fiscale reale și la calcularea obligațiilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat.
Badea (BNR): Serviciul datoriei limitează spațiul pentru investiții
l reducerea primei de risc devine esențială, arată prim-viceguvernatorul băncii centrale
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns să concureze direct resursele pentru investiții productive, iar diminuarea primei de risc printr-o consolidare fiscală credibilă este necesară pentru reducerea costurilor de finanțare și pentru susținerea creșterii economice, conform unei analize realizate de prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea. ‘Serviciul datoriei a început deja să concureze direct cu resursele destinate investițiilor productive. Fără o transformare a bazei de producție care să decupleze creșterea economică de importuri, riscăm să rămânem captivi într-un cerc vicios: dobânzile mari constrâng investițiile, limitând tocmai potențialul de creștere viitoare. Prioritatea zero este reducerea primei de risc prin consolidare fiscală credibilă, singura cale de a diminua costul de refinanțare al stocului actual. În același timp, schimbarea modelului de creștere impune redirecționarea resurselor dinspre consum spre investiții în sectoare cu valoare adăugată mare. Utilizarea riguroasă a fondurilor europene și reformele asociate procesului de aderare la OCDE reprezintă pârghiile fundamentale pentru a trece de la o economie bazată pe costuri reduse ale muncii la una definită prin productivitate și reziliență’, arată Leonardo Badea, în articolul ‘Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală’. Potrivit acestuia, stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtilă a diferențialului ‘r-g’, reprezentând diferența dintre costul real al finanțării r și rata de creștere economică g. Leonardo Badea susține că acest indicator funcționează ca un multiplicator tăcut al poverii fiscale: când economia crește mai rapid decât costul împrumuturilor, datoria se poate dilua natural în PIB. ‘Totuși, acest avantaj nu este un dat imuabil, ci un echilibru fragil care poate fi rapid erodat de inflație, volatilitatea piețelor financiare sau de schimbările în percepția riscului de țară. Experiența recentă din Europa Centrală demonstrează că un diferențial favorabil nu poate substitui la infinit disciplina fiscală. Fără o ancorare solidă în prudența bugetară, beneficiile matematice ale lui ‘r-g’ rămân doar un paravan temporar în fața unor vulnerabilități structurale. În noul context global, marcat de fragmentare economică și costuri de finanțare mai ridicate, piețele financiare au devenit mult mai sensibile, penalizând rapid orice incertitudine legată de traiectoria deficitului public. De aceea, disciplina fiscală se transformă dintr-o simplă opțiune într-o condiție de supraviețuire. Nu mai este suficient să ne bazăm pe ritmul de creștere al generațiilor trecute pentru a plăti datoriile prezentului; devine imperativ un model în care eficiența cheltuielilor publice și investițiile cu valoare adăugată mare să mențină diferențialul ‘r-g’ în teritoriu negativ. Atingerea obiectivelor de guvernare depinde de capacitatea de a implementa o strategie fiscal-bugetară credibilă, care să convingă investitorii că sustenabilitatea datoriei este rezultatul unor politici publice responsabile, reducând componenta de risc din ‘r’ și securizând un ritm de creștere ‘g’ adecvat’, se menționează în analiză.
Rata șomajului la nivel național s-a majorat ușor, la 6,5%
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64) s-a situat la 62,6%, în primul trimestru al acestui an, pondere similară cu cea înregistrată în ultimele trei luni din 2025, în timp ce rata șomajului a crescut cu 0,2 puncte procentuale, până la 6,5%, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). Pe medii rezidențiale, rata șomajului a fost de 10,3% în mediul rural, față de 3,5% în mediul urban. Pe grupe de vârstă, rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat (27,4%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Potrivit sursei citate, în intervalul analizat, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,5%, valoare egală cu cea consemnată în trimestrul IV din anul anterior. Pe ansamblu, în primele trei luni din 2026, populația activă a României era de 8.197.800 de persoane, din care 7.661.600 de persoane erau ocupate, iar 536.200 erau șomeri. Rata de ocupare a fost mai mare în cazul bărbaților (71%), față de 53,9% la femei, în timp ce la persoanele din mediul urban ponderea a fost de 69,5% față de 55,3%, în mediul rural. De asemenea, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) s-a situat la 16,5%.
Companiile trebuie să anticipeze și să-și gestioneze integrat riscurile
Companiile trebuie să treacă de la o abordare reactivă la una bazată pe anticiparea și gestionarea integrată a riscurilor, într-un context economic marcat de volatilitate și presiuni tot mai mari asupra lichidității, potrivit unei analize realizate de o companie de management al riscului. Specialiștii companiei au evidențiat, astfel, rolul tot mai important al asigurării de credit comercial în protejarea capitalului și menținerea stabilității financiare. Potrivit Aon România, riscurile comerciale nu mai pot fi analizate izolat. Inflația persistentă, creșterea numărului de insolvențe, volatilitatea deciziilor de credit și întârzierile la plată creează un mediu de afaceri în care efectele se propagă rapid între companii, industrii și piețe. În acest context, capacitatea de a anticipa și gestiona aceste interdependențe devine un factor esențial pentru performanța și dezvoltarea pe termen lung. Transformările sunt cu atât mai evidente cu cât, în urmă cu două decenii, majoritatea companiilor din România operau într-un mediu caracterizat de riscuri predominant locale și relativ previzibile. În prezent, organizațiile sunt expuse simultan la factori economici, geopolitici, comerciali și tehnologici, ale căror efecte pot influența rapid operațiunile, lichiditatea și capacitatea de investiție. ‘În ultimii 20 de ani, mediul de afaceri din România a trecut prin transformări profunde, de la integrarea în economia europeană și criza financiară globală, până la pandemie, volatilitate geopolitică și accelerarea digitalizării. În tot acest timp, rolul nostru a evoluat de la intermediar la partener strategic pentru organizațiile care au nevoie de claritate și soluții într-un mediu tot mai complex. Astăzi, reziliența nu mai înseamnă doar protecție împotriva riscurilor, ci capacitatea de a lua decizii informate și de a transforma incertitudinea într-un avantaj competitiv’, a declarat Eugen Anicescu, CEO Aon România, citat în analiză. Una dintre cele mai vizibile consecințe ale acestui context este, conform analiștilor, presiunea asupra fluxurilor de numerar. Astfel, întârzierile la plată continuă să reprezinte una dintre principalele provocări pentru companii, obligându-le să finanțeze indirect lanțurile comerciale și crescând riscul apariției blocajelor financiare. Într-o piață în care valoarea tranzacțiilor expuse riscului de neplată depășește 3,2 trilioane de euro, protejarea creanțelor comerciale devine o componentă importantă a strategiei de management al riscurilor. Agribusiness-ul este unul dintre sectoarele care au înregistrat cea mai mare creștere a interesului pentru asigurarea de credit comercial, pe fondul schimbărilor legislative, al perioadelor severe de secetă și al impactului acestora asupra fluxurilor comerciale. În același timp, companiile orientate către export continuă să reprezinte o categorie importantă de beneficiari ai acestor soluții, în condițiile în care riscurile externe sunt mai greu de controlat.
BCR a atras în mai puțin de 24 de ore peste un miliard de lei
Banca Comercială Română (BCR) a încheiat o nouă emisiune de obligațiuni senior nepreferențiale în valoare de peste un miliard de lei, cu o maturitate de 7 ani și opțiune de răscumpărare anticipată după 6 ani. Potrivit unui comunicat al băncii, remis luni AGERPRES, aceasta este cea mai mare emisiune corporativă din 2026 de pe Bursa de Valori București și cea mai mare emisiune în lei a unui emitent corporativ român în perioada 2024 – 2026, cu excepția emisiunii în lei a BCR din noiembrie 2025, de 1,125 miliarde lei. ‘Am ieșit pe piață când atenția publică era îndreptată asupra băncilor, pentru că principiile nu se negociază în funcție de context. Răspunsul investitorilor a venit în mai puțin de 24 de ore, cu o ofertă închisă anticipat și o subscriere de două ori mai mare decât suma minimă anunțată. Pentru noi, rezultatul acestei emisiuni este un vot de încredere în BCR, în profilul nostru de credit și în modul corect, transparent și etic în care acționăm’, a declarat directorul general al BCR, Sergiu Manea, citat în comunicat. Obligațiunile au fost emise la un preț de 100% din valoare nominală, fiind cumpărate la preț întreg, cu un cupon anual fix de 7,77% și o marjă de 95 puncte de bază peste curba titlurilor de stat românești, ceea ce arată interesul investitorilor și încrederea ridicată în BCR, conform băncii. Emisiunea de obligațiuni BCR a primit rating Baa2 de la Moody’s și se estimează ca va primi rating BBBÂ de la Fitch, în linie cu programul de obligațiuni al băncii. ‘Execuția acestei tranzacții reflectă cât de solid este profilul de credit BCR și apetitul tot mai mare al investitorilor pentru instrumente în lei emise de emitenți de prim rang. Compresia rapidă a registrului de ordine și granularitatea cererii confirmă că piața locală de capital atinge un nivel de maturitate care permite emitenților români să acceseze finanțare în monedă locală la condiții competitive, în volume relevante’, a declarat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking BCR, în comunicat.
Zuckerberg admite că Meta a făcut greşeli în restructurarea forţei de muncă
Directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, le-a transmis angajaţilor că gigantul tehnologic a făcut greşeli în procesul de reorganizare a companiei în jurul inteligenţei artificiale, potrivit unui memorandum intern consultat de Reuters. Meta investeşte sute de miliarde de dolari în dezvoltarea inteligenţei artificiale, într-un efort amplu de transformare a companiei, pe fondul unei tendinţe mai largi din industria tehnologică americană. ”Având în vedere complexitatea acestor schimbări, am făcut greşeli şi aproape sigur vom mai face”, a scris Zuckerberg în mesajul adresat angajaţilor. El a adăugat că încearcă să ofere cât mai multă stabilitate în ceea ce priveşte modificările organizaţionale. Şeful Meta a reiterat că, în prezent, compania nu intenţionează să efectueze alte concedieri la nivel global în cursul acestui an.
Investiţie OMV Petrom de 300 de milioane de euro în Bulgaria
OMV Petrom, cel mai mare producator integrat de energie din Europa de Sud-Est, a luat decizia finală de investiţie pentru Gabare, unul dintre cele mai mari proiecte integrate de energie solară şi stocare în baterii din Bulgaria. Valoarea investitiei este estimată la 300 de milioane de euro, prima producţie fiind programată în 2028, informează compania. Proiectul este situat în regiunea Byala Slatina şi include o centrală fotovoltaică cu o capacitate de 415 MWp şi un sistem de stocare în baterii (BESS) cu o capacitate de stocare de circa 600 MWh, se arată într-un comunicat al companiei. „Primul nostru proiect de stocare energie electrică în baterii marchează un pas important în dezvoltarea unui portofoliu energetic modern, în care regenerabilele şi solutiile flexibile se completează reciproc. În acelaşi timp, ne extindem amprenta regională, prin dezvoltarea de proiecte în Bulgaria, în plus faţă de România”, a declarat Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Gaze & Energie.
Verde pentru preluarea Warner Bros. Discovery de către Paramount
Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a aprobat achiziţia Warner Bros. Discovery de către Paramount Skydance, într-o tranzacţie evaluată la aproximativ 110 miliarde de dolari, concluzionând că operaţiunea nu va afecta concurenţa şi nici interesele consumatorilor, transmite Reuters. Divizia Antitrust a analizat timp de opt luni impactul fuziunii asupra serviciilor de streaming, televiziunii tradiţionale şi industriei cinematografice, consultând numeroşi reprezentanţi ai sectorului media şi divertismentului. Potrivit autorităţilor americane, noua companie rezultată din combinarea platformelor Paramount şi HBO Max va deveni un concurent mai puternic pentru marile servicii de streaming şi va contribui la creşterea concurenţei pe piaţă. “Datele analizate sugerează că impactul tranzacţiei va fi acela de a intensifica concurenţa în ecosistemul media şi de divertisment, în beneficiul consumatorilor şi al angajaţilor americani”, a transmis vineri Departamentul de Justiţie. Paramount a salutat decizia şi a afirmat că fuziunea îi va permite să concureze mai eficient într-o industrie marcată de o competiţie intensă pentru audienţe, talente, tehnologie şi investiţii.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-fiscul-a-descoperit-averi-nejustificate-de-jumatate-de-miliard-de-lei”]