[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-economice-deficitul-bugetar-persistent-ridicat-este-principalul-generator-al-inflatiei/mediaPool/uRiWagL.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: „Deficitul bugetar persistent ridicat este principalul generator al inflației”
|
Ddeclarația îi aparține lui Adrian Codirlașu, președintele CFA România
Deficitul bugetar persistent ridicat reprezintă principalul factor care alimentează inflația în România, în timp ce scumpirea combustibililor și deprecierea leului au avut un efect suplimentar asupra creșterii prețurilor, a declarat, pentru AGERPRES, președintele CFA România, Adrian Codirlașu. În opinia sa, reducerea deficitului prin diminuarea cheltuielilor bugetare este principala soluție pentru temperarea inflației. ‘Era de anticipat că inflația rămâne în două cifre, chiar a crescut puțin. Care sunt factorii care o generează? În primul rând, un factor structural: deficitul bugetar. Deficitul bugetar persistent ridicat ne duce la inflație, pentru că înseamnă, de fapt, tipărirea de bani. În momentul în care guvernul emite o obligațiune, practic tipărește bani, ceea ce generează inflație. Peste acest factor structural s-au adăugat prețurile la combustibil, în special efectele de runda a doua ale scumpirii combustibililor, și efectele deprecierii leului. Aceștia sunt factori tranzitorii, dar avem acel factor structural, deficitul bugetar, care este, pe termen lung, generator de inflație’, a explicat Codirlașu. Potrivit acestuia, statul ar trebui să ia măsuri pentru scăderea deficitului, ‘prin reducerea cheltuielilor, nu prin alte taxe, pentru că taxele se duc tot în prețuri’. ‘Orice taxă, indiferent cui îi este impusă, consumatorul sfârșește prin a o plăti. Prin urmare, o soluție ar fi reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor bugetare. Dacă nu apar șocuri suplimentare, inflația ar trebui să atingă un vârf în perioada următoare, iar în a doua parte a anului să intre pe un trend de scădere. E posibil să coborâm sub 10% în august-septembrie, când dispare efectul majorării TVA’, a afirmat președintele CFA România. În opinia sa, șocuri pot veni fie din interior, din cauza parametrilor economici ai României, fie din exterior, în contextul războiului aflat încă în desfășurare, care poate duce la volatilitate ridicată pe piața petrolului. ‘Rămân posibile atât șocuri interne, cât și externe’, consideră președintele CFA România. Rata anuală a inflației a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Plafonul indemnizației de creștere a copilului ar putea fi majorat la 12.000 lei
Măsura are în vedere actualizarea unui plafon care nu a mai fost modificat de aproximativ un deceniu
Majorarea plafonului indemnizației pentru creșterea copilului de la 8.500 de lei la 10.000-12.000 de lei se numără printre măsurile prevăzute în capitolul privind munca, familia și protecția socială din Programul de guvernare. Potrivit documentului, măsura are în vedere actualizarea unui plafon care nu a mai fost modificat de aproximativ un deceniu. ‘Plafonul se majorează de la 8.500 lei la 10.000-12.000 lei. Plafonul nu a fost crescut de un deceniu – penalizează direct categoria educată care a întârziat să facă copii; impact bugetar marginal’, se menționează în Programul de guvernare. Conform documentului, domeniul muncii, familiei și protecției sociale pornește de la un șomaj de 6,1% în luna martie 2026, un risc de sărăcie și excluziune socială (AROPE) de 27,4%, precum și de la existența a 4,68 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 2.783 de lei. ‘Piața muncii și protecția socială pornesc de la: șomaj 6,1% (martie 2026), față de 3,1% în Polonia și Bulgaria; AROPE 27,4% – locul 3 în UE; 33,8% dintre copii în risc de sărăcie; salariu mediu net aproximativ 4.760 lei; 4,68 milioane de pensionari cu pensia medie de 2.783 lei – sub coșul minim de trai decent (3.807 lei); 2,9 milioane de pensii sub 3.000 lei. Cheltuielile de personal ale statului: 168,3 miliarde lei (8,2% din PIB) – contextul care face reforma salarizării inevitabilă. Surse: INS, Eurostat, CNPP, MF – iunie 2026’, se menționează în document. În ceea ce privește măsurile pe termen scurt, programul prevede reluarea plăților în cadrul programului ‘Primul loc de muncă’, destinat tinerilor NEET. ‘Temeiul legal este în vigoare (OUG 11/2026); plata efectivă a fost blocată de căderea Guvernului; se reia plata efectivă în orizont scurt. Se reiau plățile în primele 3 luni de mandat, cu țintă anuală de beneficiari și buget publicate de MMSS’, potrivit sursei citate. Totodată, documentul prevede acordarea unei subvenții de 2.250 de lei pe lună pentru angajarea părinților cu trei sau mai mulți copii. ‘Subvenția a fost extinsă prin OUG 11/2026. Condiție: se menține raportul de muncă minimum 12 luni după încetarea subvenției; se realizează o evaluare de impact după primul an’, arată sursa citată. Programul mai prevede continuarea programului de creșe ‘Sf. Ana’, finanțat din fonduri PNRR și naționale. ‘Se continuă derularea programului din fonduri PNRR și naționale, pentru a răspunde nevoii acute a familiilor cu copii mici, cu un calendar ferm’, potrivit documentului. De asemenea, este prevăzută continuarea schemei de vouchere Tech Assist pentru achiziția de dispozitive asistive. ‘Până la 39.900 lei; continuă schema din octombrie 2025; concretizează demnitatea persoanelor cu dizabilități’, se precizează în document. Totodată, programul include modernizarea serviciului NextGen 119 – Telefonul copilului. ‘Măsura răspunde cazurilor publice de abuz. Este o măsură care reprezintă o investiție tehnologică mică cu impact semnificativ pentru cei care au nevoie’, mai arată sursa citată. Documentul prevede și finalizarea, până la termenul-limită prevăzut în PNRR, a 145 de centre de zi pentru copii și a 63 de centre de zi pentru persoane vârstnice. ‘Se finalizează 145 de centre de zi pentru copii și 63 de centre de zi pentru persoane vârstnice până la termenul-limită PNRR (31 august 2026), cu publicarea stadiului pe fiecare centru. Se operaționalizează 50 de servicii comunitare și 31 de servicii noi comunitare în acest context’, se menționează în document. Totodată, este prevăzută eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mamele cu copii sub o anumită vârstă.
51.273 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele patru luni
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a crescut în primele patru luni din 2026 cu 14,28% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 51.273 de înmatriculări, din care 28.294 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în Municipiul București, respectiv 11.917 (Â15,83% față de primele patru luni din 2025) și în județele Ilfov (3.141, Â14,51%), Timiș (2.546, Â22,29%), Cluj (2.523, Â14,68%), Iași (2.106, Â5,14%), Constanța (1.900, Â46,49%) și Bihor (1.685, Â12,86%). La polul opus, numărul cel mai mic de înmatriculări a fost consemnat, anul trecut, în județele Covasna (277, Â22,07% raportat la ianuarie-aprilie 2025), Teleorman (309, -5,21%), Tulcea (309, Â12,77%), Mehedinți (316, Â19,25%) și Caraș-Severin (342; Â7,21%). Cele mai mari creșteri ale numărului de înmatriculări au fost consemnate în județele Constanța (Â46,49%), Călărași (Â37,16%) și Buzău (Â27,21%), iar scăderile cele mai semnificative în județele Neamț (-12,48%), Teleorman (-5,21%) și Harghita (-1,62%). Potrivit ONRC, domeniile în care au fost realizate cele mai multe înmatriculări sunt: transport și depozitare (8,793, Â27,42 comparativ cu primele patru luni din 2025), comerțul cu ridicata și cu amănuntul (7.213, -8,21%) și activități profesionale, științifice și tehnice (5.361, Â19,72%). În aprilie 2026, au fost înmatriculate 12.630 persoane fizice și juridice, cele mai multe în București (2.905), Ilfov (672), Constanța (636) și Cluj (621).
Pîslaru: Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă
Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă iar presiunea va crește după ce generația decrețeilor se va pensiona în perioada 2032 – 2034, consideră ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și interimatul la Ministerul Muncii. ‘Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă. Dacă vă uitați, la categoria de vârstă între 20 și 64 de ani, aceasta este de 69%. România speră să atingă 74,7% în 2030, față de ținta de 78% la nivelul UE. Dar, nu există nicio mișcare anume în această direcție. (…) Asta înseamnă că aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi. Și dacă luăm în considerare migrația se creează tensiunea pe care o avem acum. Dacă privim din perspectiva ratei de ocupare a forței de muncă, pentru bărbați aceasta este de 78,2%, iar pentru femei de 59,5%. Există, așadar, un decalaj de gen de 18,7, unul dintre cele mai mari din Europa’, a spus Pîslaru, la Conferința la nivel înalt privind abordarea deficitului și a excedentului de forță de muncă din Europa, de la București. Acesta crede că problema deficitului de forță de muncă și de competențe nu este una sectorială și nici una pe termen scurt. El a precizat, în context, că presiunea va crește în perioada 2032 – 2034 când generația ‘decrețeilor’ se va pensiona. ‘Nu există nicio modalitate ca această țară să evolueze fără a investi în capitalul uman. Și nu este vorba despre cheltuieli, ci despre investiții. Are beneficii. Și chiar acum, costul inacțiunii este de fapt uriaș. Și vom fi într-un punct fără întoarcere foarte curând, mai ales când se adaugă problema pensionării, unde o generație mare, numită generația decrețeilor, se va pensiona. Acest lucru se va întâmpla în 2032 și 2034. Și atunci presiunea va fi cu adevărat uriașă, deoarece vor exista mulți oameni care se vor îndrepta spre pensionare, iar piața muncii se va contracta și mai mult’, a mai afirmat Dragoș Pîslaru. Potrivit ministrului, agenda în ceea ce privește deficitul de forță de muncă și de competențe din România nu este una foarte fericită. ‘În România nu se înțelege pe deplin că există – ceea ce economiștii numesc – o capcană a veniturilor medii. O țară nu poate crește pe baza consumului și recupera decalajul mai mult decât un anumit nivel permis de productivitatea totală a țării. Și dacă vrem să depășim acest nivel, singurii doi factori acceptați de profesori și teoreticieni, pe de o parte, și de toate guvernele, pe de altă parte, sunt că trebuie să investești în două lucruri principale. Capitalul uman, care include competențe, și inovația, care include modernizarea tehnologiei’, a remarcat Pîslaru. El a adăugat că, în privința ocupării de forță de muncă, există, într-adevăr, măsuri care utilizează oportunități, bani și proiecte finanțate de UE, dar nu și o politică consecventă, integrată, care să includă economia, finanțele, munca, educația, sănătatea ș.a.m.d. ‘Și, nu în ultimul rând, avem o problemă a sărăciei, care este foarte ridicată în România. Desigur, sărăcia, după cum știm, afectează complet piața muncii. Vorbesc aici despre sărăcia internă, cu o mare parte a populației active care încă rămâne, undeva la un milion, în jurul salariului minim. Și pentru asta salut lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie’, a mai arătat Pîslaru.
Preţul record al aurului trimite ceasuri de lux vintage la topit
Creşterea spectaculoasă a preţului aurului determină tot mai mulţi comercianţi şi proprietari să trimită la topit ceasuri de lux vintage, deoarece valoarea aurului din acestea a ajuns să depăşească preţul care poate fi obţinut pe piaţa second-hand, potrivit unei analize Reuters. Printre cele mai afectate modele se numără ceasurile produse de Omega şi TAG Heuer, în timp ce mărcile exclusiviste precum Rolex şi Patek Philippe continuă să îşi păstreze valori de revânzare mult peste valoarea metalului conţinut. Un comerciant britanic a declarat pentru Reuters că a topit în luna mai un model Omega Constellation din aur de 18 karate, fabricat la sfârşitul anilor 1970 şi aflat într-o stare excelentă. Aurul din ceas valora aproximativ 5.750 de lire sterline, cu 35% mai mult decât preţul estimat la licitaţie, de 4.000–4.500 de lire. Preţul aurului a atins în ianuarie un nivel record de 5.600 de dolari pe uncie, iar în prezent se menţine în jurul valorii de 4.200 de dolari pe uncie, aproape dublu faţă de media din 2024. În schimb, preţurile ceasurilor second-hand nu au crescut în acelaşi ritm. Experţii din industrie spun că fenomenul afectează în special modelele produse în volume mari, care nu sunt considerate piese de colecţie. Unele ceasuri conţin peste 200 de grame de aur, ceea ce poate transforma valoarea metalului într-o sumă de zeci de mii de dolari. ”Mi se pare foarte trist, pentru că odată ce un ceas este topit, dispare pentru totdeauna”, a declarat Adrian Hailwood, specialist în istoria orologeriei.
ChatGPT a depăşit un miliard de utilizatori lunari
Platforma ChatGPT, dezvoltată de OpenAI, a depăşit pragul de un miliard de utilizatori activi lunar în luna mai, devenind aplicaţia care a atins această performanţă cel mai rapid din istorie, potrivit estimărilor companiei de analiză Sensor Tower, transmite CNBC. Pragul a fost atins la aproximativ trei ani şi jumătate de la lansarea ChatGPT, în noiembrie 2022. Astfel, aplicaţia a depăşit recordul anterior deţinut de Google Maps, care a avut nevoie de aproximativ cinci ani pentru a ajunge la un miliard de utilizatori lunari. Succesul vine într-un moment în care atitudinea publicului faţă de inteligenţa artificială devine tot mai rezervată. Organizaţii, lideri religioşi şi chiar unele companii din industrie au avertizat în ultimele luni asupra riscurilor dezvoltării accelerate a tehnologiei. Cu toate acestea, utilizarea aplicaţiilor bazate pe inteligenţă artificială continuă să crească puternic. Concurenţi precum Claude, dezvoltat de Anthropic, şi Meta AI au înregistrat creşteri anuale ale numărului de utilizatori de 640%, respectiv 973%, mult peste ritmul de creştere de 62% raportat pentru ChatGPT.
Rolex majorează din nou preţurile ceasurilor din aur
Producătorul elveţian de ceasuri de lux Rolex a majorat în această lună preţurile modelelor din aur, la nivel global, cu aproximativ 5%, marcând o a doua scumpire în 2026 pe pieţe importante precum Statele Unite, Marea Britanie şi Hong Kong, transmite Reuters. Majorarea vine după o altă creştere de preţ operată în ianuarie şi reflectă atât nivelul record al cotaţiilor aurului, cât şi cererea puternică pentru produsele de lux destinate celor mai bogaţi clienţi. Şi alte mărci importante au recurs recent la scumpiri. Cartier, deţinută de grupul Richemont, a majorat preţurile unor ceasuri din aur cu până la 10% luna trecută. Aurul aproape şi-a dublat valoarea faţă de 2024, ajungând la aproximativ 4.200 de dolari uncia, ceea ce a crescut costurile de producţie pentru ceasurile realizate din metale preţioase. Analiştii spun că piaţa ceasurilor de lux traversează o perioadă aparte: cererea din partea clasei de mijloc s-a redus, însă clienţii foarte bogaţi continuă să cumpere modele exclusiviste şi să accepte preţuri tot mai ridicate.
Dominaţia ”Magnificent Seven” pusă sub semnul întrebării de listarea SpaceX
Ascensiunea spectaculoasă a SpaceX după listarea sa la bursă a reaprins dezbaterea privind componenţa grupului ”Magnificent Seven”, denumirea folosită de investitori pentru cele mai influente companii tehnologice americane, transmite Reuters. După debutul bursier record de săptămâna aceasta, SpaceX a depăşit pragul unei capitalizări de 2.000 de miliarde de dolari şi a ajuns să valoreze mai mult decât Tesla şi Meta Platforms, două dintre companiile incluse în celebrul grup. Analiştii consideră că apariţia unor noi giganţi ai inteligenţei artificiale, precum OpenAI şi Anthropic, ar putea face ca actuala formulă să devină depăşită. “Devine foarte dificil să continuăm să folosim termenul Magnificent Seven ca simbol al liderilor pieţei atunci când una dintre cele mai importante companii din lume rămâne în afara acestei categorii”, a declarat Shay Boloor, strateg-şef la Futurum Equities. Pe reţeaua X a început deja să circule un nou acronim: “MANGOS”, format din Meta, Anthropic, Nvidia, Alphabet (Google), OpenAI şi SpaceX. Totuşi, nu există încă o definiţie unanim acceptată, iar unii investitori folosesc litera “A” pentru Apple.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-stiri-economice-deficitul-bugetar-persistent-ridicat-este-principalul-generator-al-inflatiei”]