[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-internationale-iranul-si-statele-unite-anunta-un-protocol-fara-a-si-rezolva-dezacordurile/mediaPool/uQh1D5S.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Iranul și Statele Unite anunță un protocol fără a-și rezolva dezacordurile
|
Iranul și Statele Unite au anunțat un acord de principiu pentru a pune capăt unui conflict de aproape patru luni, fapt care deschide calea către discuții mai tehnice pe marginea problemelor spinoase, comentează AFP.
Acest protocol va fi semnat vineri la Geneva. Conform Teheranului, negocierile vor începe într-un termen de 60 de zile în vederea ajungerii la un acord definitiv, iar patru subiecte de discuție vor fi pe masă: ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului, problema nucleară, ‘reconstrucția’ țării și ‘implementarea unui mecanism de monitorizare’ a angajamentelor asumate. Mai multe subiecte reprezintă de decenii o sursă de tensiuni și ostilitate între Washington și Teheran.
Programul nuclear
Israelul și Statele Unite acuză Iranul că reprezintă o amenințare nucleară, justificând astfel atacul lor asupra țării din 28 februarie. Teheranul își revendică dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri civile, dar neagă că ar dori să se doteze cu arma atomică.
Președintele american Donald Trump care a susținut mult timp poziția ‘îmbogățirii zero’, o linie roșie pentru Iran, a afirmat sâmbătă că iranienii ‘nu mai vor arme nucleare’. În iunie 2025, în timpul războiului de 12 zile declanșat de un atac israelian împotriva Iranului, Statele Unite au bombardat trei situri la Fordo, Natanz și Isfahan, Donald Trump lăudându-se atunci că a ‘anihilat’ programul nuclear al țării.
Amploarea exactă a pagubelor nu este cunoscută, iar Iranul invocă probleme de securitate pentru a refuza accesul la situri. O mare incertitudine planează de atunci asupra sorții rezervelor de peste 400 kilograme de uraniu înalt îmbogățit pe care le deține Iranul. Acestea au fost văzute pentru ultima dată pe 10 iunie 2025 de către inspectorii AIEA, organismul ONU de supraveghere nucleară.
Donald Trump a afirmat sâmbătă că americanii vor merge ‘când totul va fi calm (…) să recupereze praful nuclear’ pentru a-l dilua și distruge ‘în Iran sau în Statele Unite’, a precizat el. Iranul a preconizat, sub rezerva unor condiții, diluarea la fața locului a acestor stocuri.
Strâmtoarea Ormuz
De la începutul războiului, Iranul blochează această cale maritimă crucială prin care tranzita anterior o cincime din hidrocarburile consumate în întreaga lume.
‘Autorizez pe deplin redeschiderea Strâmtorii Ormuz fără taxe de trecere și, în paralel, ridicarea imediată a blocadei navale americane. Nave din întreaga lume, porniți motoarele. Să curgă petrolul în valuri!’, a salutat duminică seară președintele american Donald Trump. Potrivit acestuia, redeschiderea va avea loc ‘imediat după semnarea acordului vineri, pentru a permite deminarea’.
Iranul, care consideră strâmtoarea drept ‘unul dintre principalele instrumente ale descurajării (sale)’ de la începutul războiului, nu a comunicat pe această temă imediat după anunțarea acordului.
Rachete
Iranul a lansat în timpul războiului sute de rachete și mii de drone asupra Israelului, a țărilor din Golf și a bazelor americane din Orientul Mijlociu, ca represalii la atacarea teritoriului său. Aceste rachete, concepute inițial de Iran pentru a compensa slăbiciunea flotei sale aeriene în timpul războiului împotriva Irakului (1980-1988), au continuat de atunci să câștige în rază de acțiune și precizie.
Israelul, situat la aproximativ 1.500 de kilometri de Iran, consideră de mult timp acest arsenal o amenințare existențială din partea inamicului său de moarte. Înainte de război, Statele Unite încercaseră să impună programul balistic ca un alt subiect al negocierilor. În zadar, Teheranul refuză orice discuție privind capacitatea sa de descurajare.
Active blocate
Iranul face de zeci de ani obiectul unor sancțiuni americane care îi penalizează economia și tranzacțiile internaționale. În plus, țara și-a văzut activele din străinătate înghețate în urma Revoluției Islamice din 1979.
În absența unor date oficiale, presa locală a estimat recent aceste active la o valoare cuprinsă între 100 și 123 de miliarde de dolari. Iranul a condiționat orice acord cu Statele Unite de deblocarea unei părți din aceste active.
Agenția iraniană de presă Mehr a prezentat luni un text, descris ca fiind protocolul de acord în 14 puncte dintre Iran și Statele Unite, în care o clauză prevede eliberarea imediată a 12 miliarde de dolari din activele înghețate. Documentul publicat de Mehr prevede ‘deblocarea a 24 de miliarde de dolari din activele iraniene înghețate în timpul perioadei de negociere de 60 de zile’ care începe după încheierea protocolului de acord. ‘Jumătate din această sumă trebuie pusă la dispoziția Iranului înainte de începerea negocierilor’, precizează textul care nu a fost confirmat oficial.
Într-un comunicat comun, Regatul Unit, Franța, Germania și Italia s-au declarat luni ‘dispuse să ridice sancțiunile relevante ca răspuns la măsuri clare și verificabile din partea Iranului cu privire la programul său nuclear’.
Ucraina: Cel puţin nouă persoane au murit în urma atacurilor ruseşti
și o faimoasă catedrală ortodoxă a luat foc
Cel puţin nouă persoane au fost ucise, luni, în Ucraina într-o serie de atacuri ruseşti, inclusiv unul masiv împotriva capitalei Kiev, relatează AFP.
De partea rusă, un atac cu drone ucrainene asupra oraşului Tula, la sud de Moscova, a ucis cel puţin trei persoane, potrivit autorităţilor locale. Aceste atacuri vin în contextul în care în Orientul Mijlociu s-a deschis o cale către pace, în urma anunţării unui acord între Statele Unite şi Iran pentru a pune capăt războiului.
Războiul dintre Rusia şi Ucraina, care durează din februarie 2022, continuă fără încetare, iar discuţiile pentru încheierea acestuia au stagnat timp de luni de zile.
La Kiev, atacurile aeriene ruseşti au lovit practic fiecare parte a oraşului, ucigând cel puţin patru persoane şi rănind peste 20, potrivit autorităţilor. Jurnaliştii AFP au văzut locuitori alergând să se adăpostească pe străzi, în timp ce o lumină orbitoare ilumina cerul, înroşit de incendii. Primarul oraşului, Vitali Klitschko, a raportat un incendiu, în urma unui atac rusesc, la acoperişul Catedralei Adormirii Maicii Domnului, una dintre bisericile din faimosul complex Lavra Pecersk din Kiev, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Mitropolitul Epifanie de Kiev, primatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a denunţat incidentul ca fiind o „crimă împotriva umanităţii, istoriei şi creştinismului”.
Mănăstirea Peşterilor, cu cupolele sale aurii emblematice, a făcut titluri în ultimii ani în urma expulzării călugărilor săi, acuzaţi de legături cu Moscova. Biserica Ortodoxă Ucraineană s-a separat oficial de Patriarhia Moscovei în 2022. Iar în august 2024, guvernul ucrainean a mers până la a interzice filialei Bisericii Ortodoxe legate de Moscova să opereze în Ucraina.
Marele oraş Harkov din nord-estul ţării a suferit, de asemenea, atacuri cu rachete. „Cinci salvatori ai serviciilor de urgenţă de stat au fost ucişi în atacuri repetate ale Rusiei în timp ce stingeau incendii. Cel puţin alţi cinci au fost răniţi”, a scris ministrul de Interne, Igor Klymenko, pe Telegram.
De partea rusă, cel puţin trei persoane au fost ucise într-un atac cu drone asupra zonei Tula, la aproximativ 200 km sud de Moscova.
ONU: Mai a fost luna cu cele mai multe victime civile înregistrate în Ucraina de la începutul războiului
În luna mai, în Ucraina s-a înregistrat cel mai mare număr de victime civile, răniți și morți, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei în februarie 2022, conform datelor colectate de observatorii pentru drepturile omului ai ONU, transmite sâmbătă EFE. Astfel, Misiunea ONU de Observare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU) menționează în raportul său lunar privind daunele aduse populației că violența generată de război a cauzat în luna mai moartea a cel puțin 274 de civili și rănirea altor 1.763. ‘Intensificarea ostilităților și folosirea pe scară largă a armelor de mare putere în zonele urbane au provocat un număr mare de civili uciși și răniți în întreaga țară’, a declarat directoarea misiunii, Danielle Bell. ‘Daunele provocate populației civile pe care le-am documentat nu s-au limitat la comunitățile din apropierea frontului. În orașe din toată Ucraina, atacurile repetate cu rachete și bombe au ucis și rănit civili departe de zonele cu lupte terestre active’, a adăugat Bell.
În anii anteriori, numărul victimelor a crescut constant de la lună la lună primăvara și vara, iar cifrele înregistrate până acum în acest an urmează același tipar, dar la un nivel semnificativ mai ridicat decât înainte, precizează comunicatul. Deși marea majoritate a victimelor din luna mai s-a înregistrat pe teritoriul controlat de guvernul Ucrainei, HRMMU a conformat că au existat civili uciși și răniți pe teritoriul ocupat de Rusia.
În apropiere de linia frontului, atacurile cu drone cu rază scurtă de acțiune au fost principala cauză a victimelor civile, provocând cel puțin 64 de morți și 539 de răniți în luna mai, mai mult ca în orice altă lună de la începutul războiului.
Un supliment popular pentru durerile articulare este asociat cu agravarea demenţei
Utilizarea regulată a glucozaminei, unul dintre cele mai populare suplimente fără prescripţie pentru durerile articulare, este asociată cu un risc mai mare de progresie de la tulburări cognitive uşoare la demenţă, potrivit unui studiu amplu publicat în revista Nature Metabolism, citat de Reuters.
Cercetătorii au analizat dosarele medicale ale aproape 60.000 de pacienţi cu diferite grade de afectare cognitivă, colectate între 2012 şi 2024. Rezultatele au arătat că persoanele care utilizau regulat glucozamină aveau un risc cu 25% mai mare de a dezvolta demenţă pornind de la o afectare cognitivă uşoară.
În plus, în rândul pacienţilor care sufereau deja de demenţă, utilizarea glucozaminei a fost asociată cu o creştere de 25% a riscului de deces pe durata studiului. Autorii subliniază însă că studiul evidenţiază o asociere statistică şi nu demonstrează că glucozamina provoacă direct agravarea bolii. Experimentele efectuate pe animale au sugerat că glucozamina poate accentua un proces cerebral numit hiperglicozilare, prin care ataşarea anormală a moleculelor de zahăr la proteinele din creier perturbă funcţiile neurologice esenţiale.
“Datele sunt foarte provocatoare. Deşi vorbim despre o asociere şi nu despre o dovadă de cauzalitate, ele ridică o întrebare clinică importantă care merită mult mai multă atenţie”, a declarat Matt Gentry, unul dintre autorii studiului de la Universitatea din Florida.
Un comentariu publicat împreună cu cercetarea sugerează că procesul de glicozilare ar putea deveni o nouă ţintă terapeutică în lupta împotriva demenţei.
Separat, cercetătorii au prezentat şi rezultate care ar putea schimba recomandările privind recuperarea copiilor după comoţii cerebrale. Un studiu publicat în British Journal of Sports Medicine a constatat că un timp moderat petrecut în faţa ecranelor în primele trei zile după o comoţie cerebrală poate accelera recuperarea. Adolescenţii care au petrecut în medie aproximativ 141 de minute pe zi folosind telefoane mobile sau urmărind televiziunea s-au recuperat cu 35% mai repede decât cei care au petrecut aproximativ 260 de minute pe zi în faţa ecranelor.
Cercetătorii au observat că atât excesul de timp petrecut pe dispozitive, cât şi evitarea aproape completă a acestora au fost asociate cu o recuperare mai lentă. Utilizarea moderată a smartphone-urilor şi televizoarelor a fost legată de cele mai bune rezultate, în timp ce timpul petrecut pe computere, tablete sau jocuri video nu a influenţat semnificativ viteza recuperării.
Autorii studiului consideră că sunt necesare cercetări suplimentare, însă rezultatele sugerează că recomandările tradiţionale care impuneau evitarea totală a ecranelor după o comoţie cerebrală ar putea necesita reevaluare.
Uşurare în Elveţia după respingerea la urne a iniţiativei de a limita populaţia la 10 milioane
Autorităţile, mediul economic, partenerii sociali şi principalele partide din Elveţia şi-au exprimat duminică uşurarea după respingerea, de către peste 54% dintre votanţi, a iniţiativei antiimigraţie susţinută de dreapta radicală, care viza limitarea populaţiei ţării alpine la 10 milioane de locuitori, relatează AFP.
“Prin decizia de astăzi, cetăţenii au dat un semnal de stabilitate, deschidere şi fiabilitate”, a declarat ministrul elveţian al justiţiei şi poliţiei, Beat Jans, într-o conferinţă de presă, după ce a anunţat rezultatul referendumului.
În sondajele care au precedat votul, opţiunea “nu” era uşor favorită pentru această iniţiativă, a cărei adoptare ar fi putut compromite relaţiile dintre Elveţia şi Uniunea Europeană, principalul său partener comercial, cu care menţine legături economice strânse, în ciuda faptului că nu este membră a UE.
Susţinută de Uniunea Democratică de Centru (UDC, dreapta radicală), primul partid al ţării, această iniţiativă, într-o Elveţie în care străinii reprezintă mai mult de un sfert din populaţie, viza limitarea imigraţiei pentru ca populaţia rezidentă permanentă să nu depăşească 10 milioane de locuitori până în 2050, în timp ce ţara numără în prezent 9,5 milioane.
Propunerea a fost respinsă şi de o majoritate a cantoanelor, cele mai mari procente în favoarea votului negativ fiind înregistrate în Basel-Stadt (73,48%), Neuchâtel (67,26%) şi Geneva (65,42%). “Prin respingerea iniţiativei UDC, populaţia elveţiană a spus nu izolaţionismului şi xenofobiei. Acest «nu» exprimă refuzul clar al unei întoarceri înapoi către vremuri sumbre, marcate de statutul de muncitor sezonier şi de privarea de drepturi a anumitor persoane”, a reacţionat Uniunea Sindicală Elveţiană.
“Este o duminică dezamăgitoare pentru noi, dar şi pentru întreaga Elveţie”, în ciuda unui sprijin larg în zonele rurale, a declarat jurnaliştilor liderul UDC, Marcel Dettling. Iniţiativa a fost combătută de guvern, Parlament, principalele partide, sindicate şi patronat.
Verzii s-au declarat “uşuraţi de respingerea clară a iniţiativei haotice a UDC”.
Potrivit lui Jess Middleton, de la compania de analiză a riscurilor Verisk Maplecroft, respingerea iniţiativei “a permis Elveţiei să evite o perturbare majoră a economiei sale şi a relaţiilor sale cu Bruxelles-ul”.
Scrutinul a înregistrat o participare puternică, de aproape 59%, net superioară mediei de aproximativ 49% observată în ultimii ani.
Dacă pragul de 10 milioane ar fi fost depăşit înainte de 2050, Elveţia ar fi trebuit să denunţe acordul de liberă circulaţie cu UE în termen de doi ani, iar alte acorduri bilaterale privind azilul şi securitatea ar fi căzut, de asemenea.
Taiwanul lansează un site web destinat cetăţenilor chinezi care vor să furnizeze informaţii
Guvernul Taiwanului a lansat duminică un site web pentru a încuraja cetăţenii chinezi să raporteze informaţii, afirmând că oferă un canal securizat pentru ceea ce spune că este un număr tot mai mare de oameni care sunt sătui de sistem şi doresc schimbare, relatează Reuters.
Taiwanul şi China, care consideră insula guvernată democratic ca fiind teritoriul său, se spionează reciproc de mult timp, iar Taiwanul, în special, a raportat un număr crescut de cazuri de spionaj chinez. Biroul pentru Securitate Naţională din Taiwan a declarat pe site-ul său că, în ultimii ani, economia Chinei s-a confruntat cu dificultăţi în creştere, în timp ce controlul politic a rămas „strâns”.
„Împreună cu o gamă tot mai largă de probleme sociale şi legate de trai, aceste condiţii au alimentat nemulţumirea publică”, se arată într-o declaraţie în chineză şi engleză. „Ca urmare, un număr tot mai mare de persoane s-au adresat agenţiilor relevante din Taiwan, dorind să furnizeze diverse tipuri de informaţii”, susţine Taipeiul.
Site-ul web se deschide cu un videoclip promoţional de un minut despre care biroul spune că a fost generat de IA, arătând un funcţionar public chinez care asistă la anchetarea şi îndepărtarea colegilor din posturile lor. „Ah, încă cineva a fost luat”, spune funcţionarul public anonim cu un accent din nordul Chinei şi cu subtitrări în caractere simplificate folosite în China. „Vechii tovarăşi dispar inexplicabil, unul câte unul”, comentează un narator.
Videoclipul se încheie cu funcţionarul cumpărând un telefon mobil şi tastând pe el, în timp ce spune: „Acum este momentul pentru schimbare”.
Site-ul web este blocat în China, deşi mulţi chinezi folosesc VPN-uri pentru a accesa alte site-uri blocate, cum ar fi reţelele sociale occidentale şi motoarele de căutare. Biroul a îndemnat cetăţenii chinezi din ţară sau din străinătate să „furnizeze activ informaţii şi să facă schimbări cu curaj”.
Canalul permite cetăţenilor chinezi să furnizeze informaţii legate de serviciile de informaţii pentru a „extinde sursele diverse de informaţii ale biroului”, a spus acesta. China a încercat ea însăşi tactici similare. În 2024, China a anunţat o adresă de e-mail la care oamenii puteau raporta informaţii despre infracţiuni comise de „separatiştii” din Taiwan.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Calendarul zilei de 22 iunie: Ziua care leagă marile momente ale Moldovei de drumul României spre Europa. Repere istorice și personalități comemorate
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-stiri-internationale-iranul-si-statele-unite-anunta-un-protocol-fara-a-si-rezolva-dezacordurile”]