[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-internationale-distinctie-retrasa-lui-zelenski-de-polonia/mediaPool/un6H0t3.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Distincție retrasă lui Zelenski de Polonia
|
Kievul denunță o decizie „disprețuitoare”
Ucraina a denunțat vineri o ‘eroare strategică’ și o decizie ‘disprețuitoare’ după anunțul făcut de președintele polonez Karol Nawrocki că retrage cea mai înaltă distincție a țării omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, pe fondul tensiunilor legate de istoria comună a celor două țări, relatează France Presse, preluat de Agerpres.
‘Regretăm că emoțiile au prevalat la Varșovia și au determinat responsabilii politici polonezi să ia măsuri nejustificate, impulsive și pline de dispreț’, a declarat pe Facebook șeful diplomației ucrainene Andrii Sibiga, evocând o ‘escaladare inutilă’ între cele două țări. El a indicat că restituie Poloniei o altă distincție, pe care o primise el însuși, în semn de protest.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat vineri că retrage cea mai înaltă distincție a țării sale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Ordinul Vulturului alb. Această decizie, de înaltă valoare simbolică, ar putea afecta relațiile bilaterale, Varșovia fiind unul dintre cei mai înfocați susținători ai Kievului, atât pe plan militar, cât și umanitar, de la începutul invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022.
În aprilie 2023, remiterea acestei decorații lui Volodimir Zelenski fusese percepută ca expresie a unei solidarități excepționale între cele două țări.
Ca răspuns la decizia, la sfârșitul lunii mai, a lui Zelenski de a denumi o unitate militară cu numele Armatei insurecționale ucrainene (UPA) – organizație naționalistă din cel de-al Doilea Război Mondial, considerată în Polonia responsabilă de moartea a peste 100.000 de polonezi – președintele Nawrocki s-a declarat ‘indignat’ și a propus retragerea distincției poloneze omologului său ucrainean. ‘Pentru majoritatea zdrobitoare a societății poloneze, UPA rămâne înainte de toate o formațiune responsabilă de crime brutale comise împotriva cetățenilor Republicii Polonia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial’, și-a justificat gestul președintele polonez într-o alocuțiune publicată vineri seara pe rețeaua X.
Înainte de venirea sa la putere în 2025, Nawrocki nu și-a ascuns niciodată opiniile critice față de Kiev, arătându-se ostil aderării Ucrainei la NATO și UE. El a blocat de asemenea legislația care prelungea ajutoarele special pentru refugiații ucraineni în Polonia și nu s-a dus niciodată la Kiev, în pofida numeroaselor invitații din partea ucraineană. La rândul său, Kievul a asigurat că alegerea numelui unității sale militare nu a vizat Polonia, notează AFP.
Kievul a recunoscut masacrarea polonezilor comisă de UPA și a cerut scuze
UPA a fost aripa militară a unei mișcări care milita pentru independența ucraineană și care a luptat împotriva Armatei roșii, dar s-a confruntat de asemenea cu rezistența poloneză și a ucis civili polonezi și evrei. UPA a colaborat uneori cu naziștii, întorcând armele împotriva lor în alte momente.
În Ucraina, UPA este totuși onorată drept o forță care a luptat pentru independența țării, mai ales după începutul invaziei ruse în 2022.
Kievul a recunoscut masacrarea polonezilor comisă de UPA și a cerut scuze oficiale Varșoviei, dar respinge termenul de genocid oficializat în Polonia în 2016 de parlamentul dominat atunci de partidul naționalist Lege și Justiție (PiS).
În 2025, după ani de întrerupere, cele două țări au reluat deshumarea victimelor masacrului din Volânia (nord-vestul Ucrainei actuale).
Decizia recentă a lui Zelenski a provocat emoție la nivelul întregii clase politice poloneze.
Pus în încurcătură, premierul polonez Donald Tusk, un proeuropean și un susținător fervent al Ucrainei, a apreciat într-un prim moment situația drept ‘îngrijorătoare’.
El a cerut celor doi președinți ‘să găsească un mijloc mai bun decât schimbul de lovituri pentru a dezamorsa aceste emoții’, cerând totodată părții ucrainene să-și asume ‘responsabilitatea acestei crize și deci și mijloacele de a ieși din ea’.
Tusk a subliniat de asemenea că sprijinul pentru Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei este în interesul Poloniei. ‘Dacă Ucraina pierde acest război, dacă aceasta urmează să se întâmple, Polonia se va afla într-o situație dramatic mai dificilă’, a afirmat el marți.
Răspunsul lui Nawrocki intervine tocmai când o conferință internațională pentru reconstrucția Ucrainei urmează să se desfășoare la sfârșitul lunii la Gdansk, coorganizată de președintele ucrainean. Polonia găzduiește aproape un milion de refugiați ucraineni, potrivit datelor Eurostat. Conform unui sondaj recent al portalului Onet.pl, 65% dintre polonezi estimează că decizia lui Zelenski are o influență negativă asupra percepției lor despre relațiile polono-ucrainene.
Un alt sondaj publicat la începutul anului arăta că 48% dintre polonezi erau în continuare favorabili primirii de ucraineni, 46% i se opuneau, în timp ce imediat după începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, 94% dintre ei erau favorabili găzduirii ucrainenilor.
Virusul Ebola poate persista în creier luni sau chiar ani după infecţie
ce au descoperit oamenii de ştiinţă
Unele virusuri pot rămâne în organism mult timp după dispariţia simptomelor iniţiale. Cercetătorii încearcă să înţeleagă cum este posibil acest lucru şi de ce, în anumite cazuri, infecţia poate reapărea după luni sau chiar ani.
Virusul Ebola poate supravieţui neobservat în organism luni sau chiar ani după infecţia iniţială, ceea ce poate favoriza reapariţia bolii. Noi experimente de laborator oferă indicii despre mecanismele care permit persistenţa virusului, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Microbiology.
Cercetătorii arată că virusul Ebola infecţios a fost detectat în materialul seminal timp de mai multe luni sau chiar un an după infectare. De asemenea, virusul poate persista în sistemul nervos central, în special la nivelul creierului.
Acest lucru se întâmplă deoarece testiculele şi sistemul nervos central sunt zone în care sistemul imunitar acţionează mai puţin agresiv pentru a proteja ţesuturile sensibile. Ca urmare, organismul nu reuşeşte întotdeauna să elimine complet virusul.
Pentru a studia fenomenul, cercetătorii au folosit celule stem umane pentru a obţine organoizi cerebrali, structuri în miniatură asemănătoare creierului, formate din celule ale sistemului nervos central. Experimentele au arătat că virusul Ebola poate infecta mai multe tipuri de celule din organoizii cerebrali şi se poate replica timp de până la 120 de zile. Virusul s-a răspândit în organoizi prin două mecanisme. Primul a fost transmiterea directă de la o celulă infectată la o celulă vecină. Al doilea a fost eliberarea de noi particule virale din celula gazdă, mecanismul clasic de răspândire a virusului.
„Aceşti organoizi cerebrali ne permit să investigăm în detaliu mecanismele prin care virusul Ebola şi alte filovirusuri persistă în sistemul nervos central uman. Prin experimente realizate în acest sistem-model putem obţine informaţii care ne ajută să înţelegem mai bine efectele pe termen lung ale persistenţei virale, cum este inflamaţia severă şi uneori fatală observată la supravieţuitorii bolii Ebola care dezvoltă meningoencefalită”, a declarat coordonatoarea studiului, dr. Lina Widerspick, medic microbiolog de la Institutul de Microbiologie al Bundeswehr din München, citată într-un comunicat.
Analiza organoizilor infectaţi a evidenţiat mutaţii genetice care ar putea ajuta virusul să rămână nedetectat în organism. Printre acestea s-au aflat şi mutaţii care nu au mai fost descrise anterior la supravieţuitorii infecţiei cu Ebola.
Autorii studiului subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare, în special asupra unor tulpini mai puţin studiate, cum este virusul Bundibugyo, responsabil de actualul focar din Africa.
Republica Democratică Congo (RDC) se confruntă în prezent cu un focar de Ebola provocat de virusul Bundibugyo. Potrivit celor mai recente date ale autorităţilor sanitare, până joi au fost confirmate 896 de cazuri, dintre care 232 s-au soldat cu decese. Oficialii din domeniul sănătăţii din această ţară avertizează că numărul cazurilor confirmate este în creştere de la o săptămână la alta, ceea ce indică faptul că transmiterea virusului în comunitate continuă, existând riscul extinderii focarului în noi regiuni dacă măsurile de sănătate publică nu sunt aplicate prompt.
Peste 227.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina, identificaţi în urma unei anchete de presă
BBC Russia şi publicaţia independentă rusă Mediazona au confirmat identitatea a 227.680 de militari ruşi ucişi în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei, iniţiată de Vladimir Putin. De la ultima actualizare a agenţiei media de la începutul lunii iunie, numele a 2.661 de soldaţi ruşi au fost adăugate pe lista victimelor.
Jurnaliştii notează că cifrele reale sunt probabil semnificativ mai mari, deoarece informaţiile lor verificate provin din surse publice, cum ar fi necrologuri, postări ale rudelor, ştiri din presa regională şi declaraţii ale autorităţilor locale.
Numărul confirmat al morţilor include acum peste 83.300 de voluntari, 25.600 de prizonieri recrutaţi şi 19.100 de soldaţi mobilizaţi, potrivit agenţiilor media. De asemenea, s-a confirmat că au fost ucişi 7.279 de ofiţeri.
Potrivit agenţiilor media, data decesului este cunoscută în 209.300 de cazuri, reprezentând 92% din victimele confirmate. The Kyiv Independent subliniază că nu a putut verifica independent relatările.
Deşi estimările privind victimele au variat, evaluările occidentale independente au concluzionat în mod constant că pierderile ruseşti depăşesc semnificativ victimele ucrainene.
În ritmul actual, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat la începutul acestui an că soldaţii ruşi înregistrează peste 35.000 de pierderi pe lună. Comandantul-şef Oleksandr Sirski a raportat, de asemenea, că peste 83.000 de ruşi au fost ucişi în 2026.
De la începutul invaziei la scară largă, autorităţile ruse au refuzat să publice cifre privind pierderile armatei lor. În timp ce Zelenski a declarat în februarie că cel puţin 55.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi pe câmpul de luptă de la începutul războiului la scară largă din Rusia.
Publicaţiile media ruseşti Mediazona şi Meduza au publicat, de asemenea, propriile estimări la începutul lunii mai, sugerând că 352.000 de bărbaţi ruşi cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani au fost ucişi de la începutul invaziei la scară largă din februarie 2022 – deşi numărul a crescut de atunci.
Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei estimează că, la 20 iunie, Rusia a pierdut aproximativ 1.390.660 de soldaţi în Ucraina din 22 februarie 2022. Cifrele nu specifică numărul de morţi sau răniţi, deşi consensul general este că acestea includ morţii, răniţii, dispăruţii şi capturaţii.
Spania, obligată să plătească despăgubiri de 2,5 milioane de euro unui bărbat care a fost încarcerat 15 ani pentru violuri pe care nu le-a comis
Un bărbat marocan care a fost încarcerat timp de 15 ani pentru violuri pe care nu le-a comis şi care a afirmat că sistemul judiciar spaniol i-a distrus viaţa va primi despăgubiri de 2,5 milioane de euro, a hotărât Curtea Supremă a Spaniei, potrivit Reuters.
Ahmed Tommouhi, în vârstă de 75 de ani, un zidar din Maroc care s-a mutat în Spania pentru a-şi începe o nouă viaţă în 1991, a fost condamnat la 24 de ani de închisoare pentru două violuri şi o acuzaţie de jaf în Catalonia, în nord-estul Spaniei, în acelaşi an.
În decembrie, el a fost achitat de ultima acuzaţie care îi mai rămăsese, după o campanie îndelungată menită să-i dovedească nevinovăţia, în cursul căreia una dintre victime a ieşit în faţă pentru a declara că el nu era agresorul. „Sistemul judiciar mi-a distrus viaţa”, a declarat Tommouhi reporterilor vineri. Banii nu i-ar putea reda sănătatea sau tinereţea, a spus el, adăugând: „Mi-au furat 36 de ani din viaţă”.
Curtea Supremă a Spaniei a anulat joi o hotărâre anterioară a Curţii Naţionale, care refuzase să-i acorde lui Tommouhi despăgubiri, chiar dacă acesta fusese achitat de acuzaţii, şi susţinuse că nu s-au comis erori în cadrul procesului iniţial.
Curtea Supremă a stabilit că Tommouhi a fost victima unei erori judiciare „clare şi dovedite” în cadrul procesului iniţial de la Barcelona. Curtea nu a luat în considerare rezultatul unui test biologic de specialitate care arăta că autorul violurilor nu era Tommouhi, a precizat Curtea Supremă.
Un fulger a rănit nouă persoane la un festival sportiv din Germania
Nouă persoane au fost rănite de un fulger care a lovit noaptea trecută în timpul unui festival sportiv din landul Baden-Württemberg, situat în sud-vestul Germaniei, a anunțat sâmbătă Poliția germană, informează DPA, preluat de Agerpres.
Șase dintre aceste persoane au fost transportate la spital, însă niciuna nu se afla în stare critică, potrivit unui purtător de cuvânt. Mai multe persoane își instalaseră corturile pe un teren de sport cu ocazia unui festival de handbal în orașul Rastatt, situat în apropiere de Karlsruhe, când o furtună puternică a lovit regiunea.
O femeie a fost ușor rănită de un alt fulger la aproximativ 100 de kilometri sud-est, tot pe un teren de sport. Serviciile de urgență au transportat-o la spital.
Furtuni violente, însoțite de ploi torențiale, au lovit unele zone din landul vecin Renania-Palatinat, provocând inundații grave. Pompierii au fost solicitați de zeci de ori să intervină, dar nu au fost înregistrate pagube majore.
În extremitatea nordică a Germaniei, 13 persoane au suferit răni ușoare atunci când o furtună a făcut ravagii la un festival organizat în apropierea orașului Flensburg. O parte dintre persoanele aflate la acel eveniment din Viöl, la care participau aproximativ 5.000 de persoane, au fost temporar evacuate în timpul nopții, însă festivalul a putut fi reluat sâmbătă dimineață.
Serviciul Meteorologic German a prognozat noi furtuni pentru sâmbătă în zonele de vest și de sud ale țării. Meteorologii au emis anterior avertismente de vreme severă pentru regiunile Aachen, Bonn, Köln, Düsseldorf și alte părți ale regiunii Ruhr.
Trump insistă că Meloni i-ar fi cerut „din nou și din nou” să pozeze cu el la summitul G7
Președintele american Donald Trump a insistat sâmbătă că șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, i-a cerut ‘din nou și din nou’ să facă o fotografie ei doi la summitul G7, afirmație venită în urma conflictului diplomatic pe care l-a provocat între Roma și Washington după ce el a susținut că Meloni l-a ‘implorat’ să facă acea poză, lucru negat de Meloni, relatează agențiile AFP și EFE, preluat de Agerpres.
‘Meloni mi-a cerut, din nou și din nou, o fotografie cu mine în timpul reuniunii G7 din Franța’, a scris Trump sâmbătă pe platforma sa Truth Social.
‘Popularitatea ei în Italia este la pământ, posibil pentru că a întors spatele Statelor Unite – o țară care iubește și protejează cu adevărat Italia – refuzând să împiedice Iranul să obțină sau să dezvolte o armă nucleară (deși NATO a făcut același lucru, de altfel!)’, a mai susținut președintele american în același mesaj.
Mai mult, el i-a reproșat acum public șefei guvernului italian că, în timpul bombardamentelor americane asupra Iranului, nu a permis ‘utilizarea pistelor de aterizare italiene, ceea ce a provocat un inconvenient logistic major’ pentru Forțele Aeriene americane, deși, a continuat Trump, SUA contribuie anual cu sute de miliarde de dolari pentru a proteja Italia și alți ‘așa-ziși’ aliați din NATO.
Trump susține mai departe că Giorgia Meloni încearcă să se apropie de el din cauza scăderii popularității acesteia. ‘Acum, după înfrângerea militară a Iranului în fața SUA, ea vrea să fie din nou prietenoasă pentru a-și ‘îmbunătăți cifrele’. Nu, mulțumesc!!’, și-a încheiat el mesajul.
Ministrul de externe italian, Antonio Tajani, și-a anulat o vizită în SUA după declarația anterioară în care Trump a susținut că Meloni l-a ‘implorat’ săptămâna aceasta la summitul G7 în Franța să pozeze cu el, lucru dezmințit de șefa guvernului de la Roma. ‘Declarațiile lui Donald Trump sunt complet fabricate’, a transmis Meloni într-o postare pe Instagram. ‘Sincer, sunt uluită. Nici Italia și nici eu nu implorăm niciodată’, a adăugat ea.
Vânătoarea de balene a reînceput să fie practicată în Islanda după o pauză de doi ani
Baleniera Hvalur, una dintre ultimele două pe care le mai deţine Islanda, a ridicat ancora pentru a pleca la vânătoare de balene după o pauză de doi ani, au relatat sâmbătă presa locală şi activişti ecologişti, informează AFP, transmite Agerpres.
Cele două nave au început pregătirile de plecare vineri seară, după ce şi-au testat în prealabil harpoanele, au anunţat companiile mass-media islandeze MBL şi RUV.
Un protestatar s-a legat de catargul uneia dintre aceste nave la plecarea ei din portul din Reykjavik, înainte să coboare vineri seară de pe catarg şi să fie escortat de Poliţie, potrivit RUV.
Criticată în mod regulat de asociaţiile pentru protecţia animalelor, Islanda se numără printre cele trei ţări din lume care încă mai autorizează vânătoarea comercială de balene, alături de Norvegia şi Japonia.
Această vânătoare, care se desfăşoară între jumătatea lunii iunie şi jumătatea lunii septembrie, nu a mai avut loc în Islanda în anii 2024 şi 2025 din cauza unei situaţii economice dificile şi a unei rentabilităţi care este considerată insuficientă.
Institutul de Cercetare Marină şi Apă Dulce din Islanda a publicat recomandările sale pentru sezonul 2026: capturile anuale de balene cu înotătoare dorsale (rorqual comun) nu ar trebui să depăşească pragul de 150 de indivizi.
Acest număr reprezintă o scădere cu 28% în raport cu recomandările precedente din perioada 2018-2025. Pentru balenele pitice (balenă minke), pragul a fost fixat la 168 de indivizi, ceea ce reprezintă o scădere cu 23%.
„Este profund descurajant să vezi nava baleniera islandeză părăsind portul pentru a începe un nou sezon de vânătoare de balene, în pofida unor dovezi copleşitoare că nu există niciun mod uman de a ucide o balenă şi că aceşti uriaşi ai oceanelor sunt supuşi unei morţi probabil atroce pentru o carne pe care aproape nimeni din Islanda nu doreşte să o mănânce”, a declarat Joanna Swabe, directoarea pentru Europa a ONG-ului Humane World for Animals.
Islanda va introduce un proiect de lege ce vizează interzicerea vânătorii de balene în toamna acestui an.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Calendarul zilei de 22 iunie: Ziua care leagă marile momente ale Moldovei de drumul României spre Europa. Repere istorice și personalități comemorate
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-stiri-internationale-distinctie-retrasa-lui-zelenski-de-polonia”]