LIVE VIDEO: Declarații de presă ale președintelui Nicușor Dan

Declarațiile președintelui Nicușor Dan:

Nicușor Dan: Ieri seară o discuție cu… Consiliul a avut o discuție cu președintele Zelenski și după aceea o dezbatere pe Ucraina. Tot aseară a fost o dezbatere despre Europa pe piața globală, competitivitate, relația cu celelalte economii, care s-a întins până târziu. Și am avut, de asemenea, o dezbatere consistentă acum, la sfârșitul Consiliului pe Orientul Mijlociu, cu toate punctele, Iran și toate cele pe care le cunoașteți. Ce a interesat România în mod particular? În primul rând am avut incidentele cu drone pe care le cunoașteți și acest fapt a fost reflectat în concluziile Consiliului. Și, așa cum v-am spus și înainte de începerea Consiliului, a fost o oportunitate pentru a reaminti nevoia noastră temporară de sprijin aliat. Vă aduc aminte că, pentru moment, suntem ajutați pe protejarea de drone aeriene pe linia Dunării. Suntem ajutați de șase state: Statele Unite, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Slovacia.

Și am avut și discuții bilaterale pe subiectul ăsta și discuția va continua în Polonia, la Gdansk, săptămâna viitoare, când o să participăm la așa-numitul format Helsinki. Apoi, evident, în concluzii, salutarea începerii formale a procesului de aderare a Moldovei, ca și a Ucrainei. Evident, marea noastră bucurie că Moldova a început formal procesul de aderare. Și o discuție lungă, azi dimineață, pe viitorul cadru financiar multianual, adică bugetul Uniunii Europene pe șapte ani, începând cu 2028. Și aici e o discuție tehnică și sunt mai multe lucruri de spus. În primul rând, întotdeauna a fost greu să armonizezi pozițiile a 27 de state. Și atunci suntem în procesul în care statele încep să se alieze unele cu altele pentru obiective comune. Și prin munca deosebită a colegilor noștri de aici, România chiar a coordonat grupul de 16 state, așa numiții ”Prieteni ai coeziunii”, pentru a ajunge la o poziție comună de negociere pe niște elemente extrem de importante.

Și, după cum știți, ieri, înainte de Consiliu, cu o oră înainte, împreună cu doamna Meloni am coordonat o ședință a liderilor celor 16 state pentru a vedea cum, și vom face asta înainte de fiecare Consiliu, pentru a reuși să împingem cât mai mult perspectiva noastră despre bugetul Uniunii începând din 2028. Obiectivele noastre sunt – cele mai importante; ca bugetul Uniunii să fie mare, da, pentru că cu cât România este net contributor și, evident, cu cât bugetul este mai mare, cu atât contribuția netă pentru România este mai mare.

După cum știți, există o simplificare cu care toată lumea este de acord, da, bugetul Uniunii; sunt patru capitole mari, așa-numitele heading-uri. Primul capitol se referă la Politica Agricolă Comună, la Coeziune, la Afaceri Interne, inclusiv migrație, și acesta este capitolul cel mai consistent. Apoi avem un capitol de competitivitate, unde o să mă întorc la acest capitol. Avem un capitol, al treilea, așa-numit “Europa globală”, care privește atât extinderea, cât și relațiile, să le spunem, internaționale ale Uniunii Europene și al patrulea este administrarea propriu-zisă a Uniunii. Deci mizele principale sunt pe capitolele I și II. Pe capitolul I, Politica Agricolă Comună și Coeziune, evident, interesul nostru este ca volumul să fie cât mai mare, pentru că în felul ăsta putem să reparăm decalajele de dezvoltare cu celelalte țări mai dezvoltate din Uniune. Și mai avem, în ceea ce privește, sau înainte de a spune asta, una din simplificări este că în acest – și din nou, toată lumea este de acord – în acest buget al Uniunii există planurile naționale în care există o flexibilitate mult mai mare a țărilor de a-și defini propriile programe naționale de pe agricultură și pe coeziune și, bineînțeles, afaceri interne, migrație și toate celelalte.

Interesul nostru este exprimat în dezbatere și în scrisoarea comună a acelor 16, este ca modul de, după chestiunea de volum, ca modul de utilizare a fondurilor să fie cât mai flexibil, inclusiv este o dezbatere despre cât de mulți ani să se prelungească accesarea de fonduri europene, cum am avut 2014-2020 și am luat fonduri până în 2023, 31 decembrie 2023 a fost data limită, deci ăsta este un interes al nostru. Un alt interes este ca și avansurile pe proiecte, și procentele cu care vin fondurile europene să fie cât mai mari, o flexibilitate în ceea ce privește recomandările pe care le face Comisia Europeană în ceea ce privește programele naționale. Noi vrem ca fiecare țară să-și, cunoscându-și mai bine nevoile, să își definească cât mai liber programul său național și, de asemenea, agreat între cei 16 ca acele procente ale proiectelor care să fie condiționate de faptul că adresează probleme de mediu să fie mai scăzute. Acestea sunt mizele principale pe capitolul unu.

Pe capitolul doi, Competitivitate, așa cum am spus-o de când această dezbatere a început, miza noastră este să nu existe sau în această competiție de excelență să existe spațiu și pentru țări mai puțin dezvoltate, cum este România. Și în urma negocierii pe care 16 state, împreună cu România sau coordonate de România, s-a făcut, am introdus acest principiu de inclusivitate în regulamentul acestui al doilea capitol care privește competitivitatea și deci suntem optimiști că din banii de competitivitate vor veni bani și pentru companii, grupuri de cercetători din România. Pe scurt, ăsta a fost consiliul de două zile și acum vă aștept întrebările.

Reporter: Bună ziua, domnuile președinte! Bogdan Isopescu, Radio România. Aș vrea să înțeleg, după ce Ungaria a modificat, a presat pentru modificarea textului pentru Ucraina, același lucru s-a petrecut pentru Moldova. Nu mai vorbim în recomandări de o aderare accelerată sau deschiderea accelerată a capitolelor. Asta înseamnă că cele două rămân la pachet? Pentru că, dacă vor rămâne la pachet ca aderare, putem să ne uităm către dincolo de 2035. Și aș mai avea o întrebare, mi-ați rămas dator de ieri: de ce l-ați numit pe domnul Veștea fără să vă consultați cu Partidul Național Liberal? Mulțumesc.

Nicușor Dan: Bun, sunt două… În primul rând, că nu este dramatic, adică, până la urmă, voința de deschidere a unor capitole de negocieri este voința statelor exprimată în unanimitate în momentul în care se deschid respectivele capitole. Deci faptul că această sintagmă există sau nu există nu implică cu nimic o decizie ulterioară a, din nou, tuturor celor 27 de state care trebuie să se coordoneze. Evident că ne-ar plăcut ca această sintagmă să rămână cu privire la Moldova, numai că au fost două condiționări. A fost o condiționare de la Ungaria, care a spus “nu vreau această sintagmă pentru Ucraina” și o condiționare de la multe alte state care au spus “limbajul pe Ucraina și limbajul pe Moldova trebuie să fie la fel”, și, atunci, consecință logică, sintagma a dispărut și de la una și de la cealaltă. Cum am spus, este un moment diplomatic, consecințele practice nu sunt. Deci urmează un proces diplomatic cu privire la parcursul de aderare al Moldovei, pe care o să-l urmăriți și, evident, în care România va sprijini. A doua întrebare, eu am făcut, și aici am spus de mai multe lucrul ăsta, eu nu fac jocuri de partid. Nu este mandatul meu, da? Mandatul meu este, cum am spus, are mai multe componente, dar cele două esențiale față de situația în care ne găsim sunt menținerea direcției pro-occidentale și evitarea unei căderi economice bruște, da?

Și atunci am avut o încercare cu domnul Tomac pe care am, pe baza informațiilor repetate pe care le-am obținut în dialogul cu partidele, am fost convins că va trece. Am avut niște surprize și atunci am ales, repet, fără să intru în vreun joc de partid, varianta pe care eu am considerat-o cu cele mari șanse de a trece în Parlament, în condițiile în care niciunul dintre partidele din România nu a venit cu o variantă de majoritate. Adică suntem după șase săptămâni când guvernul a căzut, nu trebuia să cadă, evident, și /…/ să ne întoarcem la decizia de ce a căzut, cine a fost vinovat, că cred că în spațiul public am, fiecare are o opinie despre asta. Suntem după șase săptămâni în care nici un partid nu a venit cu… la președinte să spună, în urma discuțiilor pe care le-am avut, iată, se conturează o majoritate. Și varianta Veștea este varianta pe care eu am considerat-o potrivită pentru a strânge o majoritate și a ieșit în sfârșit din criza asta, să putem să, guvernul să aibă puteri depline, să închidem procesul pe PNR și toate celelalte.

Reporter: Văzând acum situaţia în care se află în România, Partidul Național Liberal, rupt în câteva, două bucățele, să spunem, credeți că a fost o mișcare, bună, regretați această mișcare. Vorbim de o clasă politică ce pare mult mai fragmentată și un AUR pe care dumneavoastră îl considerați extremist, mult parcă mai puternic și mai implicat în jocul politic. Mulțumesc! Scuze pe intervenție!

Nicușor Dan: Da, da, da. Bun, ați pus o întrebare care ține de analiză și asta este lungă. Adică, dacă vreți, putem să facem o analiză a ce s-a întâmplat în acest an. Rezultatele sunt corecte, România s-a stabilizat. Dar dacă ne uităm în detaliu la dinamica internă, poziționarea partidelor unele față de altele, aici analiza este foarte complicată și fiecare dintre noi are o opinie diferită. Nu. Ca să vă răspund, că nu vreau să evit trebarea, nu. Este o alegere pe care mi-o asum, o alegere pe care, în baza informațiilor pe care le-am avut, avea cele mai mari șanse să treacă în parlament. Și cu cele condiții: să păstreze direcția pro-occidentală și să prevină o cădere economică.

Reporter: Domnule președinte, Camelia Donțu, Știrile ProTV. Să continuăm în această linie de politică internă, pentru că sunt foarte multe întrebări acasă. Prima întrebare este de ce l-ați ales pe domnul Veștea, de ce l-ați văzut în această funcție, de ce ați crezut că poate rezolva această criză politică din România?

Nicușor Dan: Domnul Veștea, așa cum am spus în chiar momentul în care l-am desemnat, are foarte multe calități care îl recomandă, adică este cineva care a lucrat cu bugete, este cineva care a lucrat cu fonduri europene, este cineva care a avut abilitatea de a naviga în mediul politic fără a crea crize, da, și pentru un politician singura notă, singura evaluare e evaluarea pe care ți-o dau oamenii. Şi domnul Veștea, în nenumărate rânduri de alegeri, a câștigat detașat, ceea ce înseamnă că este serios și că oamenii apreciază ce a făcut.

Reporter: În aceeași idee, ieri au fost luate în țară mai multe decizii care au provocat reacții puternice în spațiul public, cred că știm cu toți la ce ne referim, sunt cele trei decizii care au stârnit aceste reacții. În această seară se anunță proteste în Piața Victoriei. Ce mesaj le transmiteți românilor care și-au pierdut încrederea în promisiunile de schimbare și de respectare a unor principii cu care ați câștigat alegerile? Și o a doua întrebare…

Nicușor Dan: Haideți să lămurim pe asta mai întâi, că e deja complicată. În primul rând că nu e nicio legătură între ce am promis eu și ceea ce spuneți dumneavoastră. Și lăsați-mă să comentez aceste trei acte ale magistraților din ziua de ieri. Primul meu comentariu este faptul că niște elemente, a căror legătură este absolut întâmplătoare, au stârnit așa de multă patimă înseamnă că există o uriașă stare de tensiune și de neîncredere în societatea noastră. Asta este, adică înainte de aceste trei fapte, opinia mea este că e așa de multă tensiune în societate, că orice se întâmplă și ar putea să sune a ceva, e motiv ca oamenii să se revolte. Și ăsta este lucrul la care, față de care trebuie să fim cu toții, și de asta mult timp am, de câte ori am ieșit în fața dumneavoastră și, deci, a oamenilor am îndemnat la calm. Suntem totuși în, evident, o criză politică, da? Avem niște partide politice care nu-și mai vorbesc unii cu alții, ceea ce nu e normal în orice configurație guvernamentală ne pregătim să avem, însă nu e deloc – și subliniez – nu e deloc o criză a statului. Și acum să luăm pe rând cele trei evenimente juridice de ieri. În primul rând, față de hotărârea în cazul lui Dominic Fritz; pe timing, ea era așteptată. Adică n-a fost primul termen. Dacă nu mă-nșel, e al doilea, a fost o amânare de pronunțare. Și aici vreau să fac un comentariu care nu schimbă cu niciun milimetru poziția pe care am avut-o de-a lungul timpului pe subiectul ăsta – care este rolul Agenției Naționale de Integritate în statul român? Este rolul Agenției Naționale de Integritate să găsească oameni care se îmbogățesc folosindu-și funcția publică sau este rolul ei să caute virgule în acte pe care diverși funcționali publici le fac? Nu vreau să comentez. Nu vreau să comentez decizia judecătorească, da, pentru că nu ar fi corect să o fac, însă dacă ne uităm la situația de fapt, vedem că – și orice român poate să vadă lucrul ăsta, da – vedem… Haideți să ne uităm la mașinile cu care vin funcționarii publici în jurul primăriilor reședință de județ, ca să nu zic primăria capitalei, da? Ăsta este rolul ANI. Trebuie să ne uităm dacă nu cumva sancțiunile pe care legea – îmi scapă cum se numește, integrității sau cum se numește, 176 – dacă nu cumva aceste sancțiuni sunt disproporționate și nu ar trebui să avem o evaluare a sancțiunilor în funcție de vinovăția efectivă.

Cazul de la DNA al domnului Ciucu, ce vreau să remarc, și ăsta este un pas înainte față de care, după ce au fost numiți, am avut o discuție cu cei trei procurori șefi. În sfârșit, în sfârșit, nu mai avem stenograme din dosare, da? Ani de zile, noi făceam justiția la televizor și în ziare înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul. Evident că, în momentul în care procurorul scrie rechizitoriul, rechizitoriul se duce în instanță și orice jurnalist se poate duce să consulte dosarul și să relateze ce scrie acolo. Ce pot eu să constat, și am avut câteva cazuri interesante de persoane influente care au fost în aceste două lșuni de noi procurori șefi, pot să constat că n-au mai existat scurgeri din dosare în opinia publică. Și ăsta este un pas înainte. Mai departe, pe exact faptele de acolo, evident că n-o să mă pronunț. Iar decizia de la Tribunalul Ilfov, vă rog să mă scuzați, dar decizia de la Tribunalul Ilfov a căpătat, la anumiți oameni care se exprimă în spațiul public, efecte, cum să le spun, apocaliptice. E o hotărâre, habar n-am, din nou, nu mă pronunț pe o hotărâre judecătorească, dar care este, ca efecte, este, cum să vă spun, insignifiantă. Adică, în 35 de ani de democrație, ați văzut vreun partid care să se jeneze să dea oameni afară pentru că există un motiv sau nu există un motiv? Evident, e o voință politică care n-a fost niciodată, poate din păcate, cenzurată de instanțele de judecată.
Reporter: /…/ ultima întrebare…
Nicușor Dan: Da, dar,ați spus că sunt două, eu am răspuns la prima și o aștept pe a doua.

Reporter: Bogdan v-a întrebat direct, și ieri, și astăzi, de ce nu v-ați consultat cu PNL-ul legat de domnul Veștea, de ce nu i-ați anunțat că îl nominalizați și de ce nu ați numit… de ce ați ales PNL, și nu PSD, ca să înțelegem întreg contextul ce s-a întâmplat?

Nicușor Dan: Da, pot să vă.. nu îmi permite… suntem într-o perioadă în care, după nominalizare… deci atributul meu constituțional este să nominalizez, da? În perioada în care, între momentul în care eu nominalizez și momentul în care guvernul trece sau nu trece, în opinia mea, orice declarație cu privire la acest proces poate să fie considerată o intervenție neconstituțională în proces. De-asta sunt rezervat în a da explicații detaliate. Ce vreau eu să vă spun este că, în alegerea pe care am făcut-o, am luat în considerare cele două criterii: adică păstrarea direcției pro-occidentale și… deci am ales acea formulă de prim-ministru care să aibă șanse să strângă o majoritate, de cele mai mari șanse să strângă o majoritate și să păstreze direcția pro-occidentală și, evident, stabilitatea financiară.