Deputatul Mihail Neamțu (AUR) a declarat că există o tendință „neeuropeană” de a crea un imperiu cu capitala la Bruxelles, în care puterea se concentrează în mâinile unor „birocrați pe care noi nu i-am ales”.

Prezent la Palatul Parlamentului, la conferința „Patriots Network”, Neamțu a oferit un interviu în exclusivitate R3media, arătând că politicile Uniunii Europene din ultimii ani au afectat grav țara noastră, începând de la domeniul energetic și până la schimbările demografice cauzate de importul de muncitori străini din Asia.

Neamțu a mai atras atenția asupra pericolului înarmării Germaniei, amintind de rolul acestei țări în ultimele două războaie mondiale, dar și deficitul democratic din această țară.

R3media:Mă interesează pe problema înarmării Germaniei în numele federalizării Uniunii Europene. Care este părerea dumneavoastră despre această chestiune?

Mihail Neamțu: Încă o dată, în în repetate rânduri, Comisia Europeană, de la Covid încoace, de la fenomenul acelei epidemii virale încoace, a demonstrat o dorință teribilă de a concentra puterea în mâna unor birocrați, pe care noi nu i-am ales și care decid ei în locul nostru ce trebuie să facem. Să cumpărăm milioane de doze de vaccin de care nu avem nevoie. Acuma să cumpărăm arme de care România nu are nevoie, cel puțin nu de acele arme.

Vă dați seama că astăzi, în războiul dronelor, aveam nevoie mult mai mult de o infrastructură industrială care să producă în România drone, ceea ce nu se va întâmpla. Deci, avem de fapt o schemă, o șmecherie la mijloc, care ne obligă pe noi să ne împrumutăm, în numele tinerelor generații, dumneavoastră reprezentați această tânără generație, și în numele celor care nu s-au născut încă, să ne împrumutăm cu zeci de miliarde. E adevărat: ei spun că nu neapărat la un cost foarte ridicat, dar totuși împrumutul e un împrumut.

Și cu banii împrumutați nu ne ducem spre economia românească.

Nu spre fabricile românești de armament, nu spre inginerii români care ar putea să vină cu niște soluții, nu spre oamenii care pe vremuri, țineți minte, în anii ’80, da, produceau tancuri în România. Adică, a existat o școală inginerească în Armata Română. Nu, aceștia trebuie ignorați, aceștia trebuie uitați. În schimb, ne ducem cu banii aceștia la Rheinmetall.

Acum, întrebarea este: ce se dorește? Și probabil că, așa cum știți, există o tendință neeuropeană de a crea un imperiu.

Un imperiu practic, concentrarea puterii la Bruxelles, care zdrobește voința națională a oricărui stat. Dacă Polonia are o altă părere, dacă România are o altă părere, nu numai în chestiunea militară sau în chestiunea sanitară, ci și în chestiuni care țin de migrații, de pildă, sau în chestiuni care țin de educație. Noi, dacă avem părerea noastră despre LGBT, ne trezim sancționați, da? Ne putem trezi sancționați, cum s-a trezit, de pildă, Ungaria. Sancționată în perioada în care domnul Viktor Orbán a fost premier.

Reafirmarea valorilor fundamentale ale Europei creștine

Și atunci, ceea ce se întâmplă astăzi, aici, la Palatul Parlamentului, este un lucru foarte important și sănătos. Anume, lideri din toate aceste țări europene reafirmă, pe de o parte, valorile fundamentale ale Europei creștine, de odinioară, și în același timp susțin, acești lideri, că trebuie să blocăm tendința Bruxelles-ului de acumulare de putere și de acumulare de resurse, pe care, evident, resurse, noi trebuie să le susținem prin munca noastră de zi cu zi.

Europa a devenit mai săracă în ultimii 25 de ani. Europa, în anii ’90, reprezenta 25% din PIB-ul global, astăzi reprezintă 10%.

În România, de pildă, simțim ce înseamnă creșterea prețului la energie, datorită politicilor stupide ale Comisiei Europene în materie de Green Deal.

Noi, în România, vedem ce înseamnă schimbarea, dacă vreți, demografiei și a texturii culturale și sociale a marilor orașe, pentru prima oară vedem în București că sunt peste 100.000 de oameni care reprezintă o populație extra-europeană. Cum vor fi ei integrați, nu ne spune nimeni. Care este costul acestor oameni pentru sistemul public de sănătate, iarăși, nu ne spune nimeni. Și toate aceste lucruri se întâmplă într-un ritm accelerat, care trebuie, din punctul nostru de vedere, oprit.

R3media: Cum vedeți strict înarmarea Germaniei? E pentru prima oară când țara se înarmează după cel de-al doilea război mondial.

Mihail Neamțu: Cine a citit istorie, cine își amintește cum mărșăluiau nemții prin București în 1916, cine își amintește cum au pătruns nemții în spațiul nostru de suveranitate pe vremea lui Hitler și cum nemții au dat, de pildă, Ungariei, dreptul de a anexa Transilvania, ar trebui să aibă niște fioruri când vine vorba de înarmarea Germaniei. Acum, sigur, Germania se jură că nu fură și Germania ne spune că astăzi ea este, probabil, definiția însăși a democrației.

Deocamdată, nu mi se pare că lucrurile stau așa. În Germania, de pildă, cenzura este foarte, foarte răspândită. Și în Germania, în Germania, avem un partid AFD, Alternative für Deutschland, care este aproape scos în afara legii. Deci, Germania nu mi se pare că este o garanție că Europa are un viitor eminamente democratic. Prin urmare, sunt foarte sceptic ca acest lucru trebuie susținut.

R3media: Mai am o singură întrebare. Zilele trecute s-a adoptat în Parlamentul European, cea mai dură lege, să zic așa, împotriva migrației ilegale. A fost un vot comun între popularii europeni și, așa zișii, „extremiști”.

Mihail Neamțu: Conservatori!

R3media: Conservatori, da, eu am folosit sintagma lor. A lor. S-a rupt cordonul sanitar, nu mai putem aștepta în viitor la noi voturi comune, să zic așa?

Mihail Neamțu: Da, și ar trebui să ne așteptăm la asta. Pentru că popularii și-au dat seama că dacă nu se pronunță pe acest capitol foarte sensibil, care a provocat, nu uitați, această migrație ilegală a provocat creșterea violurilor în foarte multe orașe din occident. Această imigrație, sau aceste migrații ilegale, a provocat scăderea veniturilor pentru foarte multe familii din clasa de mijloc a Germaniei, a Italiei, a Franței.

Și atunci, și-au dat seama popularii, spuneam, inclusiv Friedrich Merz, că dacă nu se pronunță împotriva migrației ilegale, riscă să piardă totul la următoarele alegeri.

Și eu apreciez acest fapt și atrag atenția celor care sunt astăzi în România, cu Europa în gură, că totuși, a fi european nu înseamnă să fii de partea celor care deschid porțile oricui, oricărui venetic, din Africa, oricărui personaj care poate are și o legătură cu o grupare teroristă din Nigeria, Boko Haram, sau mai știu eu unde.

Nu, a fi european înseamnă să pui granițe, să respecți suveranitatea fiecărui stat și, mai ales, să ceri celor care vin în Europa și care muncesc, poate, în mod legal, o vreme, să se și întoarcă la ei acasă.

Suntem europeni dintotdeauna, nu de la intrarea în UE

R3media:Considerați că este o diferență între migranții europeni și a fost cazul refugiaților din Ucraina, care au mers din Europa, și migranții extra-europeni, care vin în Europa, adică ar trebui făcută o distincție clară la nivel european între aceste două categorii?

Mihail Neamțu: Gândiți-vă că noi, dacă studiem antropologie, găsim diferențe între bihoreni și arădeni. Găsim diferențe între moldoveni și valahi sau munteni. Găsim diferențe între transilvăneni și moldoveni. Cu atât mai mult vom găsi diferențe între popoarele europene, în care, să spunem, creștinismul a funcționat ca un liant, și popoarele extra-europene, în care islamul, de pildă, a jucat un rol central și nu cred că e tocmai compatibil cu valorile democratice.

R3media: V-am întrebat pentru că în Occident, de exemplu, românii plecați în occident susțin acolo partide care sunt împotriva migrației și reproșul celor care, celor de stânga, să zic așa, e: Uite, voi sunteți migranți, susțineți partide de dreapta…

Mihail Neamțu: Nu, nu, noi nu suntem migranți, noi suntem europeni de pe vremea, iertați-mă, a lui Ștefan cel Mare. Deci, noi nu suntem europeni de când am intrat în UE. Noi avem, iertați-mă, o cultură în spațiul românesc, în care cultura, genii ale, eu știu, Italiei, de pildă, în materie de arhitectură, s-au exprimat la Mogoșoaia, de aceea Palatului Brâncovenesc are un stil italian. Geniul, de ce nu, pictural, al unor pictori renascentiști s-a exprimat inclusiv în pictura lui Tătărăscu.

Noi suntem, iertați-mă, europeni de pe vremea lui Iustinian și a lui Belizarie și de pe vremea, mai ales, a împăratului Heraclie, care a creat în spațiul sud-dunărean o matrice a creștinismului oriental, ortodox, nicean și calcedonian, care, creștinism, s-a exprimat foarte multe secole în limba latină. Și nu cred că avem vreun complex din acest punct de vedere.

Repet, mergeți în Serbia, mergeți în Bulgaria, mergeți la Nordul Dunării, mergeți în alte locuri și veți vedea limbi europene în care s-a comunicat o valoare fundamentală a credinței în Dumnezeu, o valoare precum familia, o valoare precum actul spiritual numit rugăciunea.

Deci, noi am vorbit o limbă eminamente europeană, nu? Noi n-am vorbit araba, din ce știu eu. Pe teritoriul românesc se găsesc inscripții în limba, în limba latină, inscripții în limba greacă și în limba slavonă, deci cu limba slavonă, cu acest, mă rog, alfabet chirilic. Prin urmare, noi am vorbit tot timpul aici, în spațiul nostru, o limbă eminamente europeană.

Nu înțeleg de ce cei care fac această analiză superficială nu văd diferențe între o limbă indo-europeană sau europeană, cum este limba latină, și o limbă, iertați-mă, asiatică, pe care, iertați-mă, nu știu cine o poate vorbi.

Adică, credeți că mâine un tip din Sri Lanka o să vă învețe pe dumneavoastră să vorbiți limba lui? Sau limba Tagalog, de pildă, vorbită în Filipine, vi se pare că e ușor de învățat? Nu, sunt niște diferențe structurale. Și îmi pare rău, vreau să țin la ceea ce este al meu.

Nu vreau să renunț la ceea ce mi este propriu, la această identitate europeană a spațiului românesc.