[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-internationale-reuters-acordul-cu-iranul-ii-pune-pe-netanyahu-si-trump-pe-un-curs-de-coliziune/mediaPool/uf93bn5.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Reuters: Acordul cu Iranul îi pune pe Netanyahu şi Trump pe un curs de coliziune
|
Obiectivele ambilor rămân neîndeplinite, observă agenția de știri
Benjamin Netanyahu a mizat pe faptul că războiul său comun alături de Donald Trump va răsturna conducătorii clerici ai Iranului şi îi va consolida poziţia înaintea alegerilor din ţara sa, ca arhitect al unei alianţe SUA-Israel care ar remodela Orientul Mijlociu. În schimb, cel mai longeviv prim-ministru al Israelului se află pe un curs de coliziune cu Trump, în timp ce preşedintele SUA încearcă să se retragă din război, obiectivele ambilor bărbaţi rămânând neîndeplinite, iar operaţiunile militare israeliene fiind blocate în Liban, arată Reuters.
Deocamdată, oficialii israelieni s-au arătat prudenţi în public, de teamă să nu-şi supere cel mai important aliat, cunoscut pentru faptul că reacţionează sensibil la critici. Însă, în conversaţiile private, frustrarea este evidentă. Acordul preliminar este “groaznic pentru Israel”, a declarat un înalt oficial israelian, oferind o evaluare sinceră sub condiţia anonimatului. “Şi nu există nimeni în conducerea israeliană care să vadă lucrurile altfel, de la prim-ministru până la şeful Statului Major”, asigură el.
Washingtonul afirmă că, în următoarele 60 de zile, perioada în care va fi în vigoare un armistiţiu, va negocia termenii compleţi care vor răspunde preocupărilor SUA şi ale Israelului, în special în ceea ce priveşte programul nuclear al Iranului.
Însă oficialii israelieni au declarat pentru Reuters că ei consideră că perioada de negociere prevăzută de acord va fi probabil prelungită, împiedicând Israelul să întreprindă acţiuni militare, în timp ce preocupările sale rămân nerezolvate.
Netanyahu şi Trump s-au ciocnit în repetate rânduri din cauza refuzului Israelului de a-şi limita urmărirea grupării Hezbollah, susţinută de Iran, în Liban, unde încetarea ostilităţilor este o cerinţă cheie a Iranului.
„Dus cu capul”
La începutul lunii, Trump l-a descris pe Netanyahu ca fiind “dus cu capul” într-o convorbire telefonică furioasă, ordonându-i să nu lovească Beirutul în timp ce SUA încercau să ajungă la un acord cu Iranul. Netanyahu a anulat atacurile în acea zi, dar a lovit suburbiile sudice ale Beirutului o săptămână mai târziu, provocând atacuri cu rachete iraniene asupra Israelului şi o mustrare publică a ambelor părţi din partea lui Trump.
Cu câteva ore înainte ca SUA şi Iranul să-şi anunţe acordul provizoriu, Israelul a lovit din nou capitala libaneză, duminică, după ce din Liban au fost lansate rachete asupra Israelului, un atac pe care Trump l-a descris ca fiind “mic şi fără semnificaţie”. Netanyahu a declarat că Israelul a ieşit “puternic şi stabil”, cu o conducere fermă şi înţeleaptă, din acest conflict. La o conferinţă de presă ţinută luni seara la Ierusalim, el a recunoscut că el şi Trump au avut uneori divergenţe. “El este preşedintele Statelor Unite, eu sunt prim-ministrul Israelului. De multe ori suntem pe aceeaşi lungime de undă, iar alteori nu ne înţelegem la fel de bine. Eu sunt responsabil de interesele de securitate ale Israelului”, a punctat Netanyahu.
Premierul israelian, care se confruntă cu alegerile din toamnă pe care se preconizează că le va pierde, ar putea fi mai dispus să-l sfideze pe Trump, având în vedere că se confruntă cu o opinie publică israeliană care, potrivit sondajelor, a devenit sceptică faţă de angajamentul preşedintelui american faţă de securitatea Israelului. “Acesta este un moment destul de dur de divergenţă de interese”, a spus Dan Shapiro, fost ambasador al SUA în Israel în timpul administraţiei Obama, care lucrează acum la grupul de reflecţie Atlantic Council. “El va încerca să nu se opună deschis (acordului), pentru a nu intra într-o dispută cu Trump”, a spus Shapiro. “Dar va indica faptul că Israelul nu este obligat să îl respecte şi că Israelul îşi rezervă drepturile”, a explicat fostul diplomat.
Israelul spune că nu e obligat să respecte pactul
Este de aşteptat ca memorandumul de înţelegere dintre SUA şi Iran să fie semnat vineri în Elveţia. Deşi termenii exacţi nu au fost cunoscuţi imediat, Pakistanul, în calitate de mediator, a declarat că pactul prevede încetarea permanentă a operaţiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban.
Netanyahu a declarat că Israelul îşi va menţine forţele în sudul Libanului şi îşi va păstra “libertatea de acţiune” împotriva atacurilor Hezbollah. “Iranul a vrut să ne retragem de acolo, dar am rămas ferm pe poziţie”, a declarat el reporterilor. “Ne păstrăm libertatea de acţiune şi menţinem zona de securitate pentru a proteja cetăţenii din nordul (Israelului)”, a asigurat el. Acordul provizoriu ar redeschide strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al transportului de petrol, lăsând însă soarta programului nuclear al Teheranului să fie rezolvată în timpul unei perioade de negociere de 60 de zile în vederea unui acord final.
Alte două chestiuni pe care Netanyahu şi Trump le-au declarat amândoi drept justificări pentru război la începutul acestuia – limitarea programului de rachete al Iranului şi încetarea sprijinului acordat grupurilor armate regionale – nu se consideră a fi pe ordinea de zi în timpul acestor discuţii. Trei oficiali israelieni au declarat că Israelul consideră foarte probabil ca pactul de 60 de zile să fie prelungit la 90 de zile, SUA menţinându-şi desfăşurarea de resurse militare în regiune în timp ce negociază un acord mai amplu. Alţi doi oficiali israelieni au spus că Israelul a fost luat prin surprindere săptămâna trecută când Trump a declarat pentru prima dată că un acord cu Iranul era aproape. Aceştia au recunoscut că Israelul a avut puţin succes în a influenţa discuţiile.
Probleme de politică internă
Netanyahu, care s-a ciocnit adesea cu Washingtonul sub administraţiile democraţilor Barack Obama şi Joe Biden, s-a prezentat de mult timp în faţa publicului israelian ca fiind deosebit de priceput în relaţiile cu republicanul Trump.
În timpul primului mandat al lui Trump, Israelul a obţinut schimbări majore de politică din partea Washingtonului, care şi-a mutat ambasada la Ierusalim şi a susţinut Acordurile Abraham, care au adus Israelului relaţii diplomatice oficiale cu Emiratele Arabe Unite şi Bahrain. În ceea ce priveşte Iranul, Trump a renunţat la un acord nuclear negociat sub Obama, despre care Israelul se plângea de mult timp că era prea blând. În timpul alegerilor din 2019, Netanyahu a afişat panouri publicitare uriaşe în Tel Aviv şi Ierusalim, care îl arătau pe el şi pe Trump zâmbind şi strângându-şi mâinile. Însă acum, pactul dintre SUA şi Iran subminează argumentul lui Netanyahu potrivit căruia o relaţie strânsă cu Trump îl diferenţiază de ceilalţi candidaţi la funcţia de prim-ministru, a declarat Jonathan Rynhold, politolog la Universitatea Bar-Ilan, din apropierea Tel Avivului.
“(Netanyahu) nu va putea să vândă acest acord publicului israelian”, a spus Rynhold. “Cel mai bun lucru pe care îl poate spera este ca părţile să nu ajungă la un acord şi războiul să reînceapă în avantajul Israelului în 60 de zile”, arată analistul.
Conform unui sondaj publicat vineri de Institutul pentru Democraţie din Israel, doar 41% dintre evreii israelieni consideră că securitatea lor este o preocupare centrală pentru Trump, în scădere faţă de 64% în martie.
Eli Cohen, ministrul energiei din guvernul Netanyahu, a declarat că Israelul ar fi pregătit să acţioneze singur dacă Iranul îşi reconstruieşte capacităţile nucleare şi balistice, deşi a afirmat că şansele ca Teheranul să facă acest pas în timpul mandatului lui Trump sunt reduse. “Dacă Iranul încearcă să-şi reia programele nucleare şi balistice, vom fi acolo şi vom acţiona”, a declarat Cohen pentru postul public israelian Kan.
Studiu: Reţelele sociale şi platformele video preiau controlul asupra ştirilor
Publicul la nivel mondial se informează acum mai mult pe Facebook, YouTube sau TikTok decât prin intermediul mass-mediei tradiţionale, al cărei model economic este ameninţat, potrivit unui raport anual de referinţă publicat marţi, scrie AFP.
“Anul 2026 marchează o etapă importantă: pentru prima dată, reţelele sociale şi platformele video depăşesc celelalte surse de informaţii şi devin principala sursă de informare la nivel mondial”, scrie Jim Egan, autorul principal al raportului Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului.
Publicat anual de acest institut afiliat Universităţii Oxford din Marea Britanie, acest raport privind informaţia digitală este considerat o referinţă în analiza transformărilor din domeniul mass-media. Acesta se bazează pe sondaje online realizate la începutul anului de compania YouGov pe un eşantion de aproape 100.000 de persoane din 48 de ţări.
Anul acesta, 54% dintre respondenţi au declarat că au folosit reţelele sociale şi platformele video pentru a se informa în săptămâna premergătoare sondajului (iar procentul ajunge la 56% dacă includem şi asistenţii virtuali bazaţi pe inteligenţă artificială, precum ChatGPT). Această proporţie scade la 52% în cazul televiziunii, la 51% în cazul site-urilor şi aplicaţiilor ziarelor şi la 21% în cazul radioului.
Această tendinţă nu este nouă, întrucât, în anumite ţări luate separat, reţelele şi platformele ocupau deja primul loc în anii precedenţi. Însă este pentru prima dată când acest mod de consum al informaţiilor devine majoritar la nivelul mediu al tuturor pieţelor studiate (ţările în care site-urile şi aplicaţiile media rămân în frunte fiind aproape toate din Europa). “Trebuie să privim acest lucru ca pe o evoluţie treptată, mai degrabă decât ca pe o schimbare bruscă”, subliniază Jim Egan.
La nivel mondial, reţelele sociale şi platformele video reprezintă principala sursă de informaţii pentru 3 din 10 persoane chestionate, iar în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, proporţia depăşeşte chiar 1 din 2.
Modul de utilizare diferă în funcţie de reţea. Majoritatea celor chestionaţi accesează în mod expres X şi YouTube pentru a se informa. Pe Facebook, Instagram şi TikTok, însă, accesul la informaţii se face mai degrabă în mod întâmplător, atunci când utilizatorii sunt conectaţi la aceste platforme din alte motive. Singurele categorii de vârstă în care televiziunea se menţine încă pe primul loc sunt cele cuprinse între 45 şi 55 de ani şi cele de peste 55 de ani.
Iar pentru site-urile şi aplicaţiile mass-media tradiţionale, situaţia este şi mai gravă: nicio categorie de vârstă nu le menţionează ca fiind principala sursă de informare.
Toate acestea “au consecinţe evidente asupra capacităţii” mass-mediei “de a ajunge la public şi de a genera venituri”, subliniază Egan, fost înalt responsabil al BBC.
Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât doar 17% dintre cei chestionaţi declară că plătesc pentru informaţiile online, iar o mare parte din piaţa publicitară este acaparată de giganţii internetului, în detrimentul mass-mediei tradiţionale.
În plus, acest raport de 180 de pagini trece în revistă tendinţele fundamentale care s-au conturat deja de câţiva ani: ascensiunea formatelor video, influenţa tot mai mare a creatorilor de conţinut specializaţi în ştiri (cum ar fi HugoDécrypte în Franţa) şi pierderea încrederii în mass-media. Acest indicator a atins cel mai scăzut nivel din istorie, doar 37% dintre respondenţi declarând că au încredere în “majoritatea informaţiilor, în majoritatea cazurilor”.
Agenţii AI sunt folosiţi din ce în ce mai des pentru a se informa, temă centrală a raportului de anul trecut. 10% dintre respondenţi îi utilizează în acest scop săptămânal, faţă de 7% în 2025. “Modul în care se răspunde la dezvoltarea rapidă a AI generative reprezintă cea mai mare provocare cu care se confruntă liderii din domeniul mass-media şi factorii de decizie politică”, potrivit lui Egan.
În ansamblu, el observă că indicatorii din raport sunt marcaţi de “o volatilitate crescută” în acest an, într-un context mondial caracterizat de incertitudini geopolitice: “Citirea unei părţi din raportul din 2026 este tulburătoare, dar traversăm o perioadă deosebit de agitată, atât pentru sectorul mass-media de ştiri, cât şi pentru lumea în general”.
Aproximativ 40 de pisici furate pentru a fi transformate în carne au fost returnate proprietarilor lor în Vietnam
Aproximativ 40 de pisici furate pentru a fi transformate în carne au fost returnate proprietarilor lor după desfiinţarea unei reţele de către poliţia vietnameză, a anunţat marţi o organizaţie de protecţie a animalelor, relatează AFP. Nouă persoane au fost arestate săptămâna trecută în legătură cu această „grupare criminală specializată în furtul şi colectarea pisicilor”, potrivit ziarului oficial al poliţiei din Ho Chi Minh.
Poliţiştii au recuperat în total peste 400 de pisici vii şi alte 80 moarte, păstrate în gheaţă, precizează ziarul. Consumul de pisici şi câini este legal în Vietnam, unde numeroase restaurante oferă în mod deschis această carne. Vânzătorii trebuie însă să deţină certificate care să ateste originea animalelor.
Poliţia a declarat că a desfăşurat această operaţiune în urma unor furturi în serie de animale de companie în Ho Chi Minh. Suspecţii au mărturisit că au prins pisici timp de trei ani în toată partea de sud a ţării. Cel puţin 40 dintre animalele furate au fost returnate proprietarilor lor, a anunţat într-un comunicat organizaţia Humane World for Animals, salutând o „operaţiune decisivă care a salvat viaţa atâtor animale”.
Un cutremur puternic, produs la mică adâncime, a lovit centrul Indoneziei
Un puternic cutremur cu magnitudinea de moment de 6,7, produs la mică adâncime, a lovit marţi regiunea Sulawesi, din centrul Indoneziei, fără a provoca răniţi sau pagube, potrivit primelor informaţii, relatează AFP. Cutremurul de mică adâncime s-a produs în cursul dimineţii la sud-est de Palu, un oraş cu aproximativ 400.000 de locuitori, în provincia Sulawesi Central.
Cutremurul a fost resimţit puternic în Palu, capitala acestei provincii, şi în Sigi, dar nu a prezentat riscul de tsunami, potrivit Agenţiei de Meteorologie, Climatologie şi Geofizică. Nurhaidar, o locuitoare din Palu care, ca mulţi indonezieni, are un singur nume, gătea în bucătărie când a simţit cutremurul. „Dintr-o dată, a fost ca o zdruncinătură, şi toată casa părea să se mişte. Acoperişul scârţâia, de parcă ar fi fost pe cale să se prăbuşească”, a declarat femeia de 42 de ani, contactată de AFP. „M-am grăbit să ies împreună cu toţi copiii şi, chiar dacă am fost dezorientaţi pentru o clipă, am reuşit să ieşim”, a adăugat ea.
Vastul arhipelag indonezian se confruntă cu o activitate seismică şi vulcanică frecventă datorită poziţiei sale pe „centura de foc a Pacificului”. În 2018, 2.200 de persoane au murit la Palu în urma unui cutremur cu magnitudinea de 7,5, urmat de un tsunami.
Opt persoane au murit în urma prăbuşirii bombardierului B-52 al Forţelor Aeriene ale SUA
Opt persoane, printre care doi angajaţi ai companiei Boeing, şi-au pierdut viaţa după ce un bombardier B-52 al Forţelor Aeriene ale SUA s-a prăbuşit imediat după decolarea de la Baza Aeriană Edwards din sudul Californiei, relatează BBC.
Incidentul a avut loc luni, la ora locală 11:20 (19:20 GMT), în timp ce aeronava se afla într-o misiune de testare de rutină. Prăbuşirea a provocat un nor uriaş de fum negru care putea fi văzut de la kilometri distanţă. „Astăzi, baza aeriană Edwards a fost lovită de o tragedie teribilă şi am pierdut opt americani minunaţi”, a declarat colonelul James Hayes, descriindu-i ca fiind „un echipaj mixt format din militari, civili din administraţia publică şi contractori ai guvernului”. Baza a declarat anterior că, potrivit primelor indicii, accidentul „nu a lăsat supravieţuitori”.
Rudele apropiate ale membrilor echipajului sunt în curs de a fi anunţate, iar numele acestora vor fi făcute publice la 24 de ore după aceea, a spus Hayes într-o conferinţă de presă ţinută după-amiaza. Accidentul a fost „total izolat” în interiorul bazei aeriene Edwards, pe pistă, a spus Hayes, iar baza şi-a suspendat temporar operaţiunile.
B-52-ul sprijinea programul de modernizare a radarului bazei, a spus el, şi s-a prăbuşit imediat după decolare, izbucnind în flăcări. După analizarea imaginilor iniţiale, incidentul a fost considerat „un accident irecuperabil şi fără şanse de supravieţuire”, a spus Hayes. Nu s-a stabilit încă cauza accidentului, iar aceasta nu va fi cunoscută decât după o serie de investigaţii, care ar putea dura până la 30 de zile. Hayes a precizat că investigaţiile suplimentare de analiză a cauzelor ar putea dura mai mult de şase luni.
Într-o declaraţie separată, Boeing a confirmat că doi dintre angajaţii săi se aflau printre pasagerii aflaţi la bord şi că firma este în contact cu familiile acestora. Gigantul aerospaţial a refuzat să ofere alte comentarii atunci când a fost contactat de BBC. Într-o postare pe X, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a calificat accidentul drept „un incident tragic” şi a transmis condoleanţe familiilor victimelor şi comunităţii de la baza aeriană Edwards.
Boeing B-52 Stratofortress este utilizat de armata americană încă din anii 1950. Este supranumit „the Buff”, care este parţial prescurtarea de la „Big Ugly Fat”.
Parlamentul ungar înscrie în Constituţie limitarea mandatelor premierului
Parlamentul ungar a adoptat luni – cu o majoritate zdrobitoare – înscrierea în Constituţie a unei limitări la o perioadă de opt ani a mandatelor unui premier ungar, împiedicând astfel o întoarcere la putere a naţionalistului Viktor Orban, relatează AFP.
Textul – una dintre promisiunile de campanie ale premierului conservator proeuropean Péter Magyar împotriva celor 16 ani de putere ai lui Viktor Orban – a fost adoptat de către Parlamentul ungar cu o majoritate constituţională – de două treimi – de care dispune partidul Tisza. Acest amendament constituţional – care prevede plafonarea la opt ani, consecutiv sau nu, a exercitării funcţiei de premier – a fost adoptat cu 135 de voturi la 50 şi şase abţineri. “O putere nelimitată sfârşeşte întotdeauna, în orice sistem democratic, să piardă orice simţ al reţinerii”, a justificat conservatorul Magyar, evocându-şi precedesorul naţionalist, la 26 mai, când a prezentat proiectul de lege. “Începând de la un moment dat, nu mai există nicio diferenţă între interesele statului, cele ale partidului şi cele ale liderului şi este necesar ca orice ales să fie obligat să se gândească la succesiunea sa”, sublinia el.
Unele ţări din lume limitează mandatul conducătorilor lor la vârf, dar acest lucru se aplică în general preşedinţilor lor puternici. Preşedintele ungar – al cărui rol este larg protocolar – poate fi ales o singură dată într-un mandat de cinci ani.
Noua lege nu exclude complet o întoarcere a lui Orban la putere. Ea poate fi revocată, în viitor, printr-o nouă modificare a Constituţiei, care necesită o majoritate calificată de două treimi în Parlament.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-stiri-internationale-reuters-acordul-cu-iranul-ii-pune-pe-netanyahu-si-trump-pe-un-curs-de-coliziune”]