[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-economia-romaniei-a-intrat-la-apa-in-primul-trimestru-a-scazut-cu-12/mediaPool/uISp5pz.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economia României a intrat la apă: în primul trimestru a scăzut cu 1,2%
|
Datele statistice arată că Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brută, de 403,915 miliarde de lei prețuri curente, în scădere
Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2025, și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (1) anunțate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). INS a revizuit în sus față de estimarea anterioară datele privind economia României în primul trimestru din acest an, de la o scădere a PIB-ului de 1,7% la 1,2% în prezent. Datele statistice arată că Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brută, de 403,915 miliarde de lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,2% față de trimestrul I din 2025. Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2026, a fost de 497,820 miliarde de lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% față de trimestrul I din 2025. Comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat. Potrivit sursei citate, la creșterea PIB, în trimestrul I din 2026 față de trimestrul I din 2025, au contribuit construcțiile (Â0,4%), cu o pondere de 5,3% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 7,9%; activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (Â0,3%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 11,6%. Contribuții negative la modificarea PIB au fost înregistrate în industrie (-0,2%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB și care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,2%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele (-0,8%), cu o pondere de 22,5% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,1%; informațiile și comunicațiile (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 4,1%. De asemenea, au mai fost consemnate scăderi în domeniul tranzacțiilor imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,9%; activități profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,9%; administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (-0,2%), cu o pondere de 14,6% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%. Agricultura, intermedierile financiare și asigurările nu au contribuit la creșterea PIB. INS precizează că impozitele nete pe produs nu au contribuit la creșterea PIB, având o pondere de 11,6% la formarea PIB, iar volumul lor a înregistrat o scădere cu 0,6%. Pe categorii de utilizări, o contribuție pozitivă a avut-o formarea brută de capital fix al cărei volum s-a majorat cu 4,7%, contribuind cu Â0,9% la creșterea PIB. Pe de altă parte, contribuții negative la modificarea PIB au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a diminuat cu 1,8%, contribuind cu -1,2% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum a scăzut cu 1,2%, contribuind cu -0,1% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum a scăzut cu 0,4% și nu a contribuit la creșterea PIB;
Ce spune Bolojan despre fondul total de salarii?
l „asta înseamnă să păstrăm acest procent din PIB pe care îl avem”, arată premierul interimar
Premierul interimar Ilie Bolojan afirmă că suma de aproximativ 8 miliarde de lei cu care ar urma să crească fondul pentru salariile plătite angajaţilor din sistemul bugetar, prevăzută în proiectul legii salarizării unitare, ţine cont de majorarea Produsului Intern Brut, procentul din PIB rămânând acelaşi ca până acum. Bolojan spune că nemulţumirile diverselor categorii de bugetari privind faptul că salariile lor nu vor creşte sunt legate de aşteptările pe care tocmai clasa politică le-a creat, fără să ţină cont de realităţile financiare cu care se confruntă ţara. “Niciun proiect care caută să regleze nişte acumulări negative de ani de zile nu va fi perfect, să ne înţelegem bine. El se poate perfecţiona în dezbateri, în discuţii şi aşa mai departe. Dar vreau să spun că acest tip de proiecte PNL-ul le va susţine pentru că sunt jaloane importante pe care, dacă nu le îndeplinim, România pierde la fiecare 770 de milioane de euro şi ar fi păcat dacă putem lua aceşti bani sub formă de grant”, a afirmat Ilie Bolojan, la Euronews România, joi seară. Premierul interimar a explicat că nemulţumirile categoriilor de bugetari care acum protestează faţă de proiectul legii salarizării unitare sunt legate de “”grava eroare”” făcută de politicieni de a crea aşteptări care nu pot fi onorate. “În toată retorica pe care am avut-o, nu eu am avut-o, v-am spus, pe care au avut-o cei care comunicau pe aceste speţe, s-au creat speranţe şi aşteptări de creşteri de salarii care, poate, să semene cu cele din 2024. Evident că nu se mai putea. Şi gândiţi-vă că suntem după o perioadă în care, pe de-o parte, am avut plafonarea salariilor, am avut plafonarea pensiilor, dar în acelaşi timp am avut inflaţia, pe care nu o putem nega, care în mod inevitabil a afectat puterea de cumpărare. Este o realitate pe care nu o putem nega. Dar nici nu o puteam evita foarte mult. În această situaţie nu se mai poate să se meargă pe această logică şi trebuie făcută o formă de indexare începând de anul viitor. Dar, din nou, ca să faci această indexare, trebuie să respectăm şi angajamentele pe care le-am luat ca ţară în 2021 cu PNRR-ul. Ceea ce înseamnă că trebuie să ne încadrăm într-o anumită anvelopă, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, trebuie să venim cu o lege care reaşază lucrurile care au fost, să spunem, distorsionate în aceşti ani prin acele nenumărate modificări care au fost făcute. Asta nu-i foarte simplu, pentru că fiecare categorie socială are aşteptările ei şi aşteaptă să fie încadrată într-o clasă sau să-i crească salariile de anul viitor. Şi noi avem o realitate. Avem fond total de salarii de 166 de miliarde de lei şi, conform tuturor analizelor, nu ne putem creşte acest fond de salarii decât în limita posibilităţilor acestei ţări. Asta înseamnă să păstrăm acest procent din PIB pe care îl avem şi astăzi. Ceea ce înseamnă că faţă de estimările legate de PIB-ul de anul viitor, am putea creşte cu câteva miliarde. Şapte, opt, nouă miliarde”, a explicat Bolojan.
Peste un sfert dintre români au în plan să instaleze sisteme de panouri fotovoltaice
l mai mult de jumătate dintre români susțin că vor fi mult mai atenți la consumul inutil de energie
Peste jumătate dintre români (57%) susțin că vor fi mult mai atenți la consumul inutil de energie, iar 27% au în vedere să instaleze sisteme de panouri fotovoltaice, în următoarele 12 luni, reiese din rezultatele unei cercetări sociologice publicate recent. Conform datelor platformei despre-energie.ro, opt din zece români (82%) au luat, în ultimul an, diverse măsuri în propriile locuințe pentru a scădea consumul de energie, cu obiectivul de a avea facturi mai suportabile. Totodată, această preocupare se va intensifica în următoarele 12 luni, după cum declară 92% dintre cei intervievați. Întrebați ce vor să facă concret pentru a scădea facturile, 57% dintre respondenți au afirmat că își vor regândi obiceiurile, mai exact vor fi mult mai atenți în ceea ce privește consumul inutil de energie. Astfel, aproape 30% cred în eficiența măsurilor simple, precum stingerea luminii în încăperile în care nu stau, sau scoaterea din priză a electrocasnicelor nefolosite. De asemenea, circa 33% au de gând ca, în următorul an, să înlocuiască electrocasnicele vechi cu unele eficiente energetic, iar alți aproape 27% plănuiesc să instaleze sisteme de panouri fotovoltaice. Pe de altă parte, o proporție semnificativă a respondenților (28%) consideră că tot ce pot face pentru a reduce consumul este să monteze becuri LED în locuință, în condițiile în care același sondaj evidențiază faptul că 5% dintre români încă folosesc în casele lor becuri clasice, cu incandescență, iar 17% un mix între cele clasice și cele LED. În același timp, 66% dintre participanții la studiu au arătat că folosesc numai becuri LED. În plus, aproape 19% din totalul celor chestionați au în vedere să investească în izolarea termică a casei, dar există și o pondere însemnată a celor care vor să schimbe centrala termică cu una eficientă energetic (peste 14%). Doar 6,4% dintre respondenți au afirmat că au în plan să instaleze o pompă de căldură în următoarele 12 luni. ‘Deși există interes ridicat pentru reducerea facturilor, costurile aferente investițiilor în eficiența energetică sunt descurajatoare pentru majoritatea celor intervievați (circa 52%), existând și temeri că acești bani nu se vor amortiza (15% dintre respondenți). Totuși, optica s-ar schimba radical în favoarea unor astfel de proiecte dacă statul ar acorda sprijin financiar, prin diverse programe, situație indicată de peste 52% dintre cei chestionați’, subliniază sursa citată. Cercetarea sociologică a fost realizată de Sondaje Marketing Relații Publice SRL pentru platforma despre-energie.ro, în perioada 21 – 29 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.029 de utilizatori online, cu o marjă de eroare de Â/-3%.
Proprietarul brandului Zara, vânzări puternice la începutul verii
Gigantul spaniol Inditex, proprietarul brandului Zara, a raportat un început de sezon estival peste aşteptări, cu o creştere a vânzărilor de 11,5% în luna mai, depăşind semnificativ estimările analiştilor, care anticipau un avans de aproximativ 8%, transmite Reuters. Rezultatele au determinat o creştere de până la 5% a acţiunilor companiei, investitorii fiind încurajaţi de capacitatea grupului de a rezista incertitudinilor economice şi geopolitice generate de conflictul din Orientul Mijlociu. În primul trimestru fiscal, perioada februarie-aprilie, Inditex a înregistrat vânzări de 8,75 miliarde de euro, în creştere cu 8,8%, ajustat la efectele valutare. Profitabilitatea companiei s-a îmbunătăţit, marja brută urcând la 61,2%, faţă de 60,6% în aceeaşi perioadă a anului trecut, în pofida creşterii costurilor cu materiile prime, combustibilii şi transportul. Reprezentanţii companiei au subliniat că impactul majorării costurilor logistice a fost până acum limitat, deoarece Inditex şi-a adaptat rapid lanţurile de aprovizionare pentru a evita perturbările provocate de război. Analiştii consideră că Zara continuă să câştige cotă de piaţă în detrimentul unor rivali precum Primark şi H& M, beneficiind inclusiv de expunerea puternică pe pieţele din sudul Europei, unde condiţiile meteorologice au favorizat vânzările de sezon. Statele Unite rămân a doua cea mai importantă piaţă pentru Zara după Spania, iar compania continuă să investească în magazine mai mari şi în extinderea reţelei comerciale. Conducerea Inditex a precizat că avansul vânzărilor din SUA este generat în principal de volume mai mari de produse comercializate şi nu de majorări de preţuri, ceea ce sugerează o cerere solidă din partea consumatorilor.
Opt din zece români se tem de instabilitate financiară
Opt din zece români sunt îngrijoraţi de o posibilă instabilitate financiară, iar interesul populaţiei pentru asigurările de locuinţe este în creştere, potrivit celui mai recent Barometru UNSAR-IRES privind percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România. Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) arată că frica de instabilitate financiară depăşeşte orice altă preocupare a românilor, inclusiv riscurile asociate locuinţei şi bunurilor materiale (77%) sau vieţii şi sănătăţii (72%). În acelaşi timp, 55% dintre respondenţi afirmă că sunt îngrijoraţi de evenimente de natură socială, politică sau globală, dovadă a impactului pe care contextul economic şi geopolitic actual îl are asupra percepţiei riscurilor, se arată într-un comunicat al UNSAR. În topul poliţelor pentru care românii declară un interes crescut se află asigurarea locuinţei (57%, Â2%), fiind urmată, la egalitate, de asigurarea de călătorie şi cea voluntară de sănătate (câte 48%), în timp ce asigurarea de viaţă urcă cu 4 p.p., până pe locul al treilea (43%). „Rezultatele acestei ediţii a Barometrului UNSAR-IRES arată că românii conştientizează tot mai mult impactul pe care evenimentele neprevăzute îl pot avea asupra echilibrului financiar al familiei. Creşterea frecvenţei şi a severităţii fenomenelor meteo extreme sau a incendiilor au contribuit cu siguranţă la interesul în creştere pentru asigurările de locuinţe, iar faptul că asigurările de sănătate şi cele de viaţă se regăsesc printre principalele opţiuni indicate de respondenţi confirmă preocuparea tot mai mare pentru protejarea sănătăţii, a veniturilor şi a bunăstării financiare pe termen lung”, a declarat Alexandru Ciuncan, Preşedinte & Director General al UNSAR. Referitor la factorii care ar putea stimula încheierea unei asigurări facultative, românii menţionează în primul rând veniturile mai ridicate (36%), urmate de facilităţile fiscale oferite de stat (26%) şi de o mai bună informare privind beneficiile şi rolul asigurărilor (24%).
Stellantis investeşte 1 miliard de euro în Franţa
Grupul auto franco-italian Stellantis a anunţat că va produce trei noi modele Peugeot electrice şi hibride la uzina din Mulhouse, estul Franţei, începând din 2029, ca parte a unei strategii globale de reînnoire a gamei şi de consolidare a competitivităţii în faţa producătorilor chinezi, transmite Reuters. Proiectul va beneficia de o investiţie de 400 de milioane de euro în fabrica din Mulhouse şi de alte 500 de milioane de euro pentru cercetare şi dezvoltare, majoritatea fondurilor fiind direcţionate către noua platformă tehnologică STLA One. Anunţul vine la câteva zile după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că Stellantis va investi în total 1 miliard de euro în Franţa. Noua platformă STLA One va fi lansată în Spania în 2027, odată cu producţia viitoarei generaţii Peugeot 208. Aceasta va sta la baza unei game extinse de vehicule electrificate ale grupului. Directorul general al Stellantis, Antonio Filosa, a declarat că grupul intenţionează să producă anual aproximativ 2 milioane de vehicule pe platforma STLA One până în 2035.
Facebook lansează un asistent AI pentru creatorii de conţinut
Meta a anunţat că va pune la dispoziţia creatorilor de conţinut de pe Facebook un asistent bazat pe inteligenţa artificială, care-i va ajuta să producă conţinut şi să-şi urmărească performanţele. Conform companiei, noul asistent le va oferi creatorilor de conţinut recomandări personalizate pe baza stilului propriu, a performanţei, a comunităţii şi a ţintelor fixate. Concret, AI-ul va putea fi folosit pentru a descoperi noi idei de conţinut în funcţie de tendinţe. De exemplu, ar putea sugera legături cu Campionatul Mondial de fotbal pe parcursul acestuia. Acelaşi asistent va putea fi folosit şi pentru „a săpa” prin datele de analiză a performanţei. În loc să navigheze prin grafice şi tabele, creatorii vor putea întreba direct asistentul, de exemplu, „La ce oră să postez?” sau „Câte like-uri am avut ieri?” Sugestiile şi răspunsurile asistentului vor fi personalizate pentru fiecare entitate în parte, în funcţie de caracteristicile individuale ale paginilor de Facebook, promite Meta.
Petrolul s-a ieftinit cu peste 3%
Preţurile petrolului au scăzut cu aproximativ 3%, după ce un articol publicat de The Wall Street Journal a indicat că preşedintele american Donald Trump este reticent în privinţa reluării unui conflict militar de amploare cu Iranul, transmite CNBC. La momentul redactării articolului, petrolul american WTI era cotat la 92,30 dolari pe baril, în scădere cu 3,72 dolari sau 3,87%, iar petrolul Brent se tranzacţiona la 94,58 dolari pe baril, în scădere cu 3,23 dolari sau 3,30%. Potrivit publicaţiei americane, Trump le-ar fi transmis consilierilor săi că armistiţiul dintre Statele Unite şi Iran, aflat în vigoare de câteva săptămâni, rezistă în ciuda unor incidente izolate. Oficialii citaţi au precizat că liderul de la Casa Albă ar lua în considerare încheierea armistiţiului doar dacă Iranul ar provoca victime în rândul militarilor americani. Casa Albă a refuzat să comenteze direct informaţiile. Un oficial american a declarat însă că Trump preferă o soluţie diplomatică, dar a avertizat că Iranul va suporta consecinţe dacă refuză să ajungă la un acord.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
PACO, unul dintre cele mai cunoscute businessuri din Vrancea, a depășit 280 de milioane de lei cifră de afaceri, dar a încheiat anul 2025 pe pierdere
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-economia-romaniei-a-intrat-la-apa-in-primul-trimestru-a-scazut-cu-12″]