<div><span style=”font-weight: bold;”>Cu un smartphone prins la cap, gospodina indiană Nagireddy Sriramyachandra se filmează în timp ce feliază un mango pentru a antrena roboți cu inteligență artificială să preia sarcini casnice în viitor.</span></div> <div><br /> </div> <div>Câștigând 250 de rupii (2,6 dolari) pentru o oră de filmare, înregistrările ei, deși par banale, sunt mină de aur pentru companiile globale de tehnologie care învață mașinile cum să se miște precum oamenii în lumea reală.</div> <div><br /> </div> <div>Tânăra de 25 de ani face parte dintr-un grup tot mai mare de mii de instructori de sisteme de inteligență artificială din cea mai populată țară din lume, relatează <a href=”http://www.aljazeera.com/gallery/2026/6/11/photos-indias-workers-are-training-ai-robots-to-take-their-jobs”>Al Jazeera.</a></div> <div> </div> <div><br /> <iframe src=”https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Freel%2F1639710347288454%2F&show_text=false&width=560&t=0″ width=”560″ height=”314″ style=”border:none;overflow:hidden” scrolling=”no” frameborder=”0″ allowfullscreen=”true” allow=”autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share”></iframe></div> <div><br /> </div> <div>„Cine altcineva îți va da 250 de rupii pe oră doar pentru a face treburi casnice?”, a întrebat Sriramyachandra din bucătăria ei din Chennai, capitala statului Tamil Nadu, din sudul Indiei.</div> <div><br /> </div> <div>„S-ar putea să-mi iau și eu un robot în viitor”, a adăugat ea.</div> <div><br /> </div> <div>Chatboții și generatoarele de imagini bazate pe inteligență artificială procesează cantități uriașe de date digitale, dar construirea de sisteme pentru a naviga în medii reale este mai dificilă. Dezvoltatorii cred că introducerea de imagini la persoana întâi, cunoscute sub numele de date egocentrice, în modele specializate de inteligență artificială va ajuta roboții să copieze comportamentul uman.</div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Unii instructori de inteligență artificială lucrează acasă, alții în fabrici sau studiouri specializate – folosind ochelari video, camere montate pe cap și senzori de mișcare.</span></div> <div><span style=”font-weight: bold;”><br /> </span></div> <div><span style=”font-weight: bold;”>„Emite un semnal sonor de «mâini nedetectate» atunci când nu înregistrez corect”, a spus Sriramyachandra, care trimite înregistrări prin intermediul unei aplicații speciale către o companie de date bazată pe inteligență artificială, care are birouri în India și Statele Unite și care are printre clienții săi multinaționale din top Fortune 500.</span></div> <div><br /> </div> <div>Piața roboților umanoizi este în plină expansiune și, conform estimărilor, peste un miliard vor fi utilizați până în 2050, în principal în scopuri industriale și comerciale. India s-a poziționat ca intermediar global pentru crearea, procesarea și adnotarea datelor de inteligență artificială.</div> <div><br /> </div> <div>„S-ar putea ca aceste servicii de colectare a datelor să crească”, a declarat Aditi Surie, expert în forța de muncă digitală, de la Institutul Indian pentru Așezări Umane din Bengaluru, orașul cunoscut sub numele de Silicon Valley al Indiei.</div> <div><br /> </div> <div>Pe lângă beneficiile mediatizate ale tehnologiei, automatizarea prezintă și riscuri.</div> <div><br /> </div> <div>Tank-ul guvernamental NITI Aayog a declarat că majoritatea discuțiilor despre inteligența artificială și forța de muncă „se concentrează pe profesioniștii cu gulere albe și anticipează o pierdere aproape sigură de locuri de muncă în acest segment” fără acțiuni urgente.</div> <div><br /> </div> <div>În ultimul deceniu, Ponni, în vârstă de 55 de ani, a stat pe marginea drumului în Bengaluru, făcând ghirlande de flori. Și ea a fost plătită să aibă un telefon prins la frunte.</div> <div><br /> </div> <div>„Următoarea generație… care ar putea fi nevoită să facă o muncă similară cu a mea, se va confrunta cu o problemă”, a spus Ponni</div>