Liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, acuză într-o analiză publică un „eșec structural și sistematic” al guvernării, pe care îl pune pe seama unui aparat de stat supradimensionat, a lipsei de anchete în marile cazuri de deturnare a banilor publici și a clientelismului politic — practici pe care, în opinia sa, le-au întreținut „fără excepții” guvernările succesive ale României.

Demersul vine în contextul în care țara este condusă de cabinetul Bolojan, o coaliție PNL–USR–UDMR aflată din luna mai în regim de guvern interimar, după retragerea sprijinului PSD. Senatorul AUR identifică trei cauze pe care le consideră definitorii pentru ceea ce numește falimentul administrativ al statului.

Un guvern „supraponderal”

Prima cauză invocată de Peiu este, în formularea sa, un „guvern supraponderal, cu zeci de instituții care se calcă pe picioare, consumă resurse și, până la urmă, ratează toate obiectivele”. Liderul AUR dă ca exemplu Guvernul Bolojan, care, deși dispune de structuri specializate precum Autoritatea pentru Digitalizare sau Ministerul Energiei, ar fi înființat peste acestea „grupuri de lucru” suprapuse.

Rezultatul, susține senatorul, este că Autoritatea pentru Digitalizare ar fi pierdut ocazia de a finaliza licitația pentru o Platformă Națională de Interoperabilitate, procedură anulată. Consecința directă, în viziunea sa, este că cetățenii vor fi în continuare nevoiți să se prezinte la ghișeele statului cu copii ale unor acte emise de alte ghișee ale aceluiași stat.

„Lipsa de curaj a procurorilor”

A doua cauză semnalată de Peiu este, potrivit acestuia, reticența procurorilor de a cerceta marile cazuri de deturnare a unor sume importante. Senatorul AUR enumeră mai multe exemple pe care le atribuie acestei categorii:

• Ministerul Energiei ar fi „îngropat” sute de milioane de euro într-o centrală — cea de la Iernut — pe care nu o mai finalizează;
• același minister ar fi ratat, timp de cinci ani, două licitații pentru selecția constructorilor centralelor de la Ișalnița și Turceni;
• guvernul ar fi acordat un contract de aproape 200 de milioane de euro, fără licitație, unei firme pe care o descrie ca având „zero experiență” în domeniu — este vorba, spune Peiu, despre soluții de securitate cibernetică bazate pe modele lingvistice de tip LLM.

Acuzația de clientelism la vârful administrației

A treia cauză vizează, în opinia liderului senatorilor AUR, promovarea în funcții de conducere a unor „personaje cu mari vulnerabilități de carieră, al căror singur merit este activismul de partid”.

Senatorul invocă, fără a-i numi, pregătirea președintelui ANAF — pe care îl descrie ca absolvent al unei universități private — și cazul unui ministru cu un parcurs profesional pe care îl consideră incompatibil cu funcțiile ocupate anterior, de la conducerea Corpului de Control al prim-ministrului până la poziții de administrator în mari companii de stat precum Hidroelectrica sau Metrorex.

Peiu leagă aceste numiri de un mesaj descurajant pentru tineri: „Și ne mai mirăm că tinerii nu mai vor să învețe?”, se întreabă senatorul, sugerând că efortul academic își pierde rostul dacă guvernul numește în funcții cu precădere pe criterii de fidelitate politică, nu de competență.

Liderul AUR conchide că toate aceste derapaje s-ar fi produs „în numele «stabilității» și al «parcursului european»”.