Economic

Vrancea, în zona de mijloc a clasamentului național al puterii de cumpărare

Eduard Popescu
10 iun 2026503 vizualizări
Foto:zf.ro

Foto:zf.ro

Cum schimbă Autostrada Moldovei harta economică a regiunii.

Datele analizate de NielsenIQ și publicate de Ziarul Financiar arată o reducere a decalajelor economice dintre județele României. Vrancea rămâne sub media națională, dar face parte din regiunea Moldovei care începe să recupereze teren, pe fondul investițiilor și al dezvoltării infrastructurii rutiere.

Vrancea, în zona de mijloc a clasamentului național al puterii de cumpărare. Cum schimbă Autostrada Moldovei harta economică a regiunii

Foto:zf.ro

Diferențele economice dintre județele României continuă să existe, însă datele recente indică o diminuare treptată a decalajelor care au separat timp de decenii regiunile dezvoltate de cele considerate mai puțin prospere. Potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar pe baza datelor companiei de cercetare NielsenIQ (NIQ), județele din Moldova încep să recupereze din diferența față de media națională, iar infrastructura rutieră este considerată unul dintre factorii care contribuie la această evoluție.

În acest context, județul Vrancea se află în categoria județelor cu o putere de cumpărare situată între 80% și 88% din media națională, conform hărții realizate pentru anul 2025. Deși nivelul rămâne sub media României, situația este diferită față de anii anteriori, când numeroase județe din estul țării se regăseau în cele mai slabe categorii economice.

Moldova începe să reducă din decalaj

Analiza NIQ evidențiază faptul că, în urmă cu doar un an, jumătate dintre județele României aveau o putere de cumpărare cu cel puțin 20% sub media națională. În prezent, doar trei județe – Botoșani, Vaslui și Giurgiu – mai sunt încadrate în această categorie.

Pentru regiunea Moldovei, tendința este una de recuperare economică. Județe precum Bacău și Neamț au urcat într-o categorie superioară de dezvoltare, iar specialiștii pun această evoluție inclusiv pe seama lucrărilor la Autostrada Moldovei (A7), cel mai amplu proiect de infrastructură rutieră aflat în execuție în România.

Pentru Vrancea, impactul este deja vizibil. La finalul anului trecut au fost deschiși circulației aproximativ 50 de kilometri ai tronsonului dintre Focșani și Adjud, iar în prezent A7 asigură continuitatea traficului pe aproape 195 de kilometri între Ploiești și Adjud.

Investițiile și infrastructura influențează nivelul de trai

Specialiștii explică faptul că harta puterii de cumpărare reflectă aproape fidel harta investițiilor și a dezvoltării economice. Zonele care au atras investiții industriale, logistice, IT sau centre de cercetare sunt și cele care înregistrează salarii mai ridicate și, implicit, un nivel mai mare al veniturilor disponibile.

În cazul Moldovei, lipsa autostrăzilor a reprezentat mult timp un obstacol major în atragerea investițiilor. Odată cu dezvoltarea A7, perspectivele se schimbă, iar companiile beneficiază de un acces mai rapid către București și către coridoarele europene de transport.

Economiștii estimează că efectele complete ale autostrăzii se vor vedea în următorii ani, prin apariția unor noi investiții în producție, logistică, industrie și turism.

Bucureștiul rămâne lider detașat

Foto:zf.ro

La nivel național, Bucureștiul continuă să domine clasamentul. Locuitorii Capitalei dispun de o putere de cumpărare de 22.676 euro pe cap de locuitor, adică de peste două ori mai mare decât media națională.

În schimb, județele din centrul și vestul țării, precum Cluj și Timiș, rămân principalii urmăritori, beneficiind de investițiile atrase în ultimele două decenii.

În același timp, diferențele dintre județele aflate în fruntea clasamentului și cele din partea inferioară încep să se reducă, fenomen remarcat și de analiștii NIQ.

România, încă sub media europeană

Deși situația internă se îmbunătățește, România rămâne sub media europeană în ceea ce privește puterea de cumpărare.

Foto:zf.ro

Conform datelor analizate, puterea medie de cumpărare este de 11.105 euro pe locuitor, ceea ce reprezintă aproximativ 55% din media europeană de 20.291 euro.

România ocupă locul 31 din 42 de state europene analizate, înaintea Bulgariei și a altor economii din sud-estul continentului, dar la mare distanță de liderii clasamentului, Liechtenstein, Elveția și Luxemburg.

Ce înseamnă aceste date pentru Vrancea

Pentru județul Vrancea, concluzia principală este că dezvoltarea infrastructurii și atragerea investițiilor rămân elementele-cheie pentru creșterea nivelului de trai.

Finalizarea Autostrăzii Moldovei și conectarea completă a regiunii la rețeaua de transport de mare viteză ar putea contribui la crearea de noi locuri de muncă, la creșterea salariilor și la consolidarea mediului de afaceri local.

Datele prezentate de NIQ sugerează că procesul de recuperare economică a Moldovei este deja în desfășurare, iar Vrancea are șansa de a beneficia direct de această transformare în anii următori.

Eduard Popescu 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.