Diana Șoșoacă se oferă mediator în dialogul UE–Rusia, printr-o scrisoare deschisă către liderii europeni și publicată pe canalele sale oficiale.

Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, președinta partidului SOS România, a adresat o scrisoare deschisă liderilor Uniunii Europene în care pledează pentru reluarea dialogului diplomatic dintre Bruxelles și Moscova și se propune personal în rolul de mediator și negociator între cele două părți.

Documentul, adresat președinților statelor membre, președintelui Comisiei Europene și președintelui Consiliului European, vine în urma participării sale la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), desfășurat în perioada 3–6 iunie.

Eurodeputata a discutat direct cu președintele rus Vladimir Putin în cadrul forumului, episod pe care îl invocă în scrisoare drept argument al capacității sale de a facilita negocierile.

În text, Șoșoacă susține că politicile UE din ultimii ani au dus la distrugerea relațiilor cu Federația Rusă, înlocuind, în formularea ei, diplomația cu sancțiuni și negocierea cu ultimatumuri.

Ea argumentează că economiile statelor membre sunt sufocate de costuri ridicate, că industria europeană își pierde competitivitatea și că cetățenii suportă povara inflației și a prețurilor la energie din cauza unui conflict pentru care, afirmă ea, popoarele Europei nu au fost consultate.

Una dintre frazele centrale ale scrisorii — „Țara mea, România, nu este carne de tun pentru nimeni” — reia poziția sa constantă împotriva sprijinului acordat Ucrainei.

Eurodeputata afirmă că românii au plătit „miliarde de euro” pentru un război care, în opinia sa, nu este al lor, și cere reluarea cooperării economice și diplomatice cu Moscova, pe care o întemeiază, între altele, pe o „moștenire spirituală și creștină comună”.

Scrisoarea include și afirmații care nu sunt susținute de date publice — de pildă, că „optzeci la sută din contractele economice ale Austriei sunt cu Federația Rusă”, o cifră mult peste ponderea reală a comerțului austriac cu Rusia.

Șoșoacă mai susține că ar fi „singura persoană din Uniunea Europeană” care a putut discuta cu Putin la forum și menționează o declarație comună adoptată la 4 iunie 2026 de Comisia pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat și de „anumiți membri ai Parlamentului European”, document care ar saluta numirea unui negociator pentru reluarea dialogului oficial UE–Rusia.

În finalul scrisorii, Șoșoacă își exprimă „oficial disponibilitatea” de a facilita relansarea dialogului dintre UE și Federația Rusă, susținând că „toate războaiele se termină la masa negocierilor” și că Europa ar trebui să construiască o nouă arhitectură de securitate bazată pe respect reciproc și diplomație.

Textul integral al scrisorii:

SCRISOARE DESCHISĂ
Către președinții statelor membre ale Uniunii Europene
Către președintele Comisiei Europene
Către președintele Consiliului European
Doamnelor și domnilor,

Vă adresez această scrisoare în urma participării mele la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, desfășurat în perioada 3-6 iunie a acestui an, unde am avut ocazia să interacționez direct cu reprezentanți ai Federației Ruse, precum și cu lideri politici, economici și instituționali din numeroase țări din întreaga lume.

În timp ce Uniunea Europeană continuă să ridice bariere, să rupă relațiile diplomatice și să promoveze o politică de confruntare permanentă, restul lumii discută despre investiții, energie, dezvoltare, comerț și viitor.

Europa a ajuns într-o situație fără precedent. Economiile statelor membre sunt sufocate de costuri enorme, industria europeană își pierde competitivitatea, fermierii ies în stradă, cetățenii sunt împovărați de taxe și inflație, iar conducerea Uniunii Europene continuă să ceară sacrificii în numele unui război pentru care popoarele Europei nu au fost niciodată consultate.

Țara mea, România, nu este carne de tun pentru nimeni. Românii s-au săturat să fie transformați într-un avanpost militar, o zonă de sacrificiu și un simplu instrument al unor strategii geopolitice care nu servesc nici intereselor naționale ale României, nici măcar intereselor Uniunii Europene.

Poporul român s-a săturat să plătească pentru un război care nu este al său. De mulți ani, românii au suportat costurile economice ale războiului din Ucraina. Au plătit miliarde de euro din propriile buzunare, fiind nevoiți să suporte inflație, reduceri de salarii și pensii, reduceri de alocații pentru copii și indemnizații de invaliditate și pierderi de locuri de muncă.

Astăzi, în loc să beneficieze de o securitate sporită, românilor li se trimit din Ucraina drone care rănesc cetățeni și deteriorează locuințe și active economice strategice.

În aceste circumstanțe, noi, poporul român, ne întrebăm: cât timp mai trebuie să plătim prețul unui război care nu este al României?

Popoarele Europei nu au votat pentru sărăcie. Nu au votat pentru colaps economic. Nu au votat pentru escaladarea conflictelor. Nu au votat pentru distrugerea relațiilor diplomatice cu Federația Rusă.

Din păcate, politicile promovate în ultimii ani de conducerea Uniunii Europene au condus tocmai în această direcție.

Astăzi, relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă sunt practic distruse. Canalele de dialog au fost închise, iar diplomația a fost înlocuită de ultimatumuri. Negocierea a fost înlocuită de sancțiuni, iar rațiunea a fost înlocuită de propagandă.

Rezultatul este evident: Europa pierde din punct de vedere economic, strategic și diplomatic. Mai grav decât oricare dintre aceste pierderi este însă faptul că Europa pierde oportunitatea pentru pace. Iar cetățenii Uniunii Europene plătesc un preț foarte mare.

Uniunea Europeană menține relații cu Statele Unite ale Americii. Totuși, în timp ce liderii Statelor Unite, Chinei și Federației Ruse mențin deschise canalele de comunicare și negociază direct cu privire la principalele probleme cu care se confruntă lumea – chiar și atunci când nu sunt de acord – Uniunea Europeană a ales izolarea și confruntarea în locul diplomației.

Dacă Europa continuă să stea deoparte în timp ce marile puteri își redesenează sferele de influență și remodelează regulile economice ale secolului XXI, riscă să fie împinsă la periferia istoriei și să suporte consecințele deciziilor luate de alții, fără a-și păstra capacitatea de a-i influența.

Noi, poporul român, care astăzi purtăm povara inflației, a scăderii nivelului de trai, a costurilor energiei, a incertitudinii economice și a insecurității crescânde, considerăm că reluarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă este oportună, necesară și imperativă.

În timp ce cetățenilor li se cere să accepte sacrificii nesfârșite, realitatea arată că numeroase state europene continuă să își protejeze interesele economice. Austria este printre cele mai cunoscute exemple de țară care a menținut relații economice semnificative cu Federația Rusă. Optzeci la sută din contractele economice ale Austriei sunt cu Federația Rusă.

În plus, Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg a reunit reprezentanți politici, parlamentari, membri ai Parlamentului European și lideri de afaceri din numeroase țări europene, confirmând că dialogul și cooperarea nu au dispărut în ciuda retoricii oficiale promovate de anumite instituții europene.

Pacea și prosperitatea pe continent nu pot fi construite fără normalizarea relațiilor dintre Europa și Federația Rusă.

În timpul întâlnirilor pe care le-am avut la Sankt Petersburg, am observat o disponibilitate de a se angaja în dialog și de a reconstrui canalele de comunicare care acum lipsesc aproape în totalitate între Bruxelles și Moscova.

Salutul adresat de președintele Vladimir Putin românilor ortodocși este o dovadă că dialogul dintre popoare nu a fost distrus, chiar dacă anumite cancelarii europene au ales calea confruntării în detrimentul propriilor popoare. Uniunea Europeană și Federația Rusă împărtășesc o moștenire spirituală și creștină comună, iar aceste valori – credința, familia, pacea și respectul pentru demnitatea umană – trebuie să devină fundamentul unei noi arhitecturi a păcii pe continentul european, nu victime ale conflictelor politice și ideologice ale momentului.

Paradoxal, deși Uniunea Europeană pretinde că urmărește pacea, foarte puțini lideri europeni mai au astăzi posibilitatea de a se angaja într-un dialog direct cu Federația Rusă.

În calitate de membru al Parlamentului European și președinte al Partidului SOS România, singurul partid de opoziție din România, mi-am demonstrat capacitatea de a dialoga atât cu reprezentanții instituțiilor europene, cât și cu reprezentanții Federației Ruse, inclusiv la cel mai înalt nivel politic.

Mai mult, sunt singura persoană din Uniunea Europeană care, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, a putut discuta cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.

În plus, la 4 iunie 2026, o declarație comună a fost adoptată la Sankt Petersburg de către Comisia pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat a Federației Ruse și anumiți membri ai Parlamentului European. Declarația a salutat posibilitatea numirii unui negociator însărcinat cu reluarea dialogului oficial dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă.

Documentul ia act de existența unui dialog parlamentar euro-rus neîntrerupt din mai 2025 și recunoaște necesitatea unor inițiative concrete care vizează normalizarea relațiilor dintre cele două părți.

În acest context, îmi exprim prin prezenta dorința de a contribui la relansarea dialogului diplomatic dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă. Sunt pregătit să-mi asum rolul de mediator și negociator între cele două părți în interesul păcii, stabilității și securității europene. Diplomația trebuie să redevină instrumentul principal al Europei.

Istoria demonstrează că toate războaiele se termină la masa negocierilor. Întrebarea este câți oameni mai trebuie să sufere și câte economii mai trebuie distruse înainte ca liderii europeni să accepte această realitate.

Nu vă scriu în numele structurilor birocratice de la Bruxelles.

Scriu în numele românilor care nu mai vor război. Scriu în numele cetățenilor europeni care s-au săturat să plătească facturi tot mai mari pentru decizii care nu le aparțin.

Scriu în numele celor care cred că Europa trebuie să fie un spațiu al păcii și cooperării, nu un teatru permanent de confruntare.

A venit momentul să redeschidem canalele de dialog și să punem capăt politicii eșuate de izolare.

A sosit momentul să construim o nouă arhitectură europeană de securitate bazată pe respect reciproc, interese legitime și diplomație.

În calitate de membru român al Parlamentului European și președinte al Partidului SOS România, îmi exprim oficial disponibilitatea de a facilita acest proces și de a contribui la relansarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă.

România are nevoie de pace. Europa are nevoie de pace. Popoarele Europei au nevoie de pace. Întreaga lume are nevoie de pace.

Iar pacea nu se construiește prin sancțiuni și confruntare, ci prin dialog și negociere.

Cu respect,
Avocat și membru al Parlamentului European
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Președintele Partidului SOS România