Evenimentele recente de la Galați și Constanța au arătat, încă o dată, slăbiciunea cronică a statului român în fața amenințărilor externe. Drone venite din zona de conflict ucrainean au pătruns pe teritoriul suveran al României, iar autoritățile statului – responsabile direct de apărarea aeriană și de integritatea frontierelor – nu au fost capabile să le intercepteze și să le doboare. Acest eșec grav nu este un simplu incident tehnic. Este o dovadă a lipsei de suveranitate reală și a unei conduceri incapabile să își protejeze cetățenii.

Cu doar câteva luni în urmă, Nicușor Dan promitea public că România este pregătită, că sistemele de apărare vor funcționa și că orice dronă care va viola spațiul aerian românesc va fi distrusă. A fost o promisiune clară, menită să liniștească opinia publică. Astăzi vedem realitatea: promisiunea s-a dovedit a fi o altă minciună,  specifică acestui tiriplici. Dronele au ajuns pe teritoriul național, iar statul român a stat pasiv.

Acest lucru nu mai poate fi tratat ca o simplă greșeală de management. Este o neglijență gravă la adresa siguranței naționale. Un președinte care nu reușește să coordoneze instituțiile statului – Ministerul Apărării, Armata, SRI, MAI și toate structurile implicate în apărarea antiaeriană – demonstrează o incompetență periculoasă. Siguranța cetățenilor români nu este un exercițiu de imagine politică sau o declarație de presă. Este o obligație fundamentală a celui care ocupă cea mai înaltă funcție în stat.

România nu își permite un președinte care tratează suveranitatea națională ca pe un concept abstract. Frontierele țării, cerul patriei și viețile românilor nu sunt subiect de experiment politic. Dacă un stat nu poate controla spațiul aerian deasupra propriului teritoriu, atunci suveranitatea sa este grav compromisă. Iar responsabilitatea poartă un nume: Nicușor Dan.

Trebuie să fie clar pentru toată lumea: dacă, Doamne ferește, un cetățean român va muri ca urmare a unei astfel de neglijențe repetate, președintele trebuie să răspundă cu funcția sa. Nu cu declarații de regret, nu cu comisii de anchetă care trag de timp, ci cu demisia imediată și cu asumarea răspunderii politice și morale. Un lider care nu își protejează poporul nu merită să îl conducă.

Românii au dreptul și datoria să iasă în stradă dacă se repetă astfel de incidente. Proteste pașnice, masive și susținute trebuie să ceară demisia oricărui lider care pune în pericol viețile cetățenilor prin incompetență sau neglijență. Statul de drept nu înseamnă doar respectarea procedurilor – înseamnă, înainte de toate, protecția vieții și a siguranței poporului.

Este momentul ca clasa politică și societatea românească să înțeleagă un adevăr fundamental: siguranța națională nu se negociază și nu se lasă la voia întâmplării. România nu este o colonie, nu este un teritoriu tampon și nu poate accepta ca drone străine să îi survoleze orașele fără consecințe.

Nicușor Dan a avut ocazia să demonstreze că poate conduce. Până acum a demonstrat contrariul. Dacă nu este capabil să asigure siguranța cetățenilor României, atunci locul lui nu este la Cotroceni. Funcția supremă implică răspundere supremă. Iar răspunderea, în ultimă instanță, se măsoară în vieți protejate – sau pierdute.

România merită o conducere care să pună interesele naționale mai presus de orice. Până când vom avea una, cetățenii trebuie să își apere singuri dreptul la siguranță – prin vigilență, prin presiune publică și, la nevoie, prin proteste de masă. Viețile noastre nu sunt monedă de schimb.