[analyse_image type=”featured” src=”https://s1.ziareromania.ro/?mmid=259f156b04ee8d7252″]
Acuzațiile unui fost șef în armată, după dronele căzute pe teritoriul nostru: „Serviciile țin totul în frâu. Fapta generalului Vlad a fost intenționat aleasă de către DNA”
În timp ce România caută soluții pentru a răspunde incidentelor tot mai frecvente cu drone care cad pe teritoriul național, vineri având parte de al doilea astfel de incident într-o singură săptămână, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a fost pus sub urmărire penală de către procurorii secției militare a Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Acesta este acuzat de complicitate la uzurparea funcției, într-un dosar care vizează o solicitare făcută în iulie 2025 către Ministerul Educației pentru suplimentarea locurilor finanțate de la buget la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport (UNEFS) din București. Potrivit anchetatorilor, generalul ar fi facilitat emiterea și semnarea acelei solicitări de către o structură care nu avea atribuții legale în acest sens, competența reală revenind exclusiv Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Într-o intervenție pentru Ziare.com, expertul în securitate Hari Bucur-Marcu, fost ofițer de aviație și fost șef al Serviciului Strategii de Apărare la Statul Major General, a oferit o reacție tranșantă. Potrivit acestuia, deschiderea dosarului de către DNA aruncă o umbră gravă asupra sistemului judiciar, nu asupra Armatei.
„Nu este vorba despre câtă credibilitate pierde armata, ci câtă credibilitate rămâne justiției, formată din magistrați compromiși, mulți dintre ei impostori. Vorbim despre facultăți de drept compromise, pline de profesori plagiatori, care scot alți plagiatori mai mari decât ei. Pe de altă parte, ne-a rămas încă din comunism tradiția unui sistem de justiție controlat de serviciile secrete. Serviciile țin totul în frâu. În aceste condiții, ei sunt cei care ar trebui să se credibilizeze. Deci orice acuzație care se aduce Armatei, mai ales acestea în mod intenționat făcute foarte public, pentru a scădea credibilitatea instituției, au menirea lor”, a explicat Hari Bucur-Marcu.
Expertul în securitate leagă acest caz de contextul mai larg al marilor contracte de înarmare derulate prin programul european SAFE, care a alocat României fonduri substanțiale pentru achiziția de echipamente militare.