De peste 20 de ani, Lucian-Silvan Pahonțu (n. 2 noiembrie 1964, Lerești, Argeș) stăpânește Serviciul de Protecție și Pază (SPP), instituție cheie a siguranței naționale responsabile de protecția demnitarilor și a sediilor de stat. Numit director pe 7 decembrie 2005 de Traian Băsescu, el a supraviețuit tuturor președinților, guvernelor și crizelor, rămânând în funcție chiar și după trecerea în rezervă în noiembrie 2024, la 60 de ani.

Acest „nemuritor” al sistemului, general cu patru stele trecut în rezervă dar menținut ca director civil, întruchipează exact ceea ce românii denunță de decenii: capturarea structurilor statului de către rețele securiste vechi, opace și necontrolate democratic. Un om care a început cariera în trupele de securitate din decembrie 1989, a urcat în Jandarmerie (comandant al Brigăzii Speciale „Vlad Țepeș”), iar apoi a primit cheile unui serviciu strategic.

Acuzațiile lui Liviu Dragnea și lupta cu „postasul de la Cotroceni”

Liviu Dragnea l-a acuzat public și repetat pe Pahonțu de spionarea liderilor PSD, racolări și transmitere de informații către Palatul Cotroceni. Dragnea l-a numit „postasul Cotroceniului” și a susținut că ofițerii SPP erau folosiți pentru a colecta date despre miniștri și parlamentari PSD, influențând decizii interne de partid.

În 2017-2018, scandalul a escaladat: Dragnea a vorbit despre încercări de racolare în PSD și despre un „sistem paralel” în care Pahonțu juca un rol central, mai influent chiar decât președintele. Parchetul General a deschis verificări, dar rezultatele au rămas opace, ca de obicei în astfel de cazuri. Dragnea a cerut restructurarea SPP și înlăturarea lui Pahonțu. Acuzațiile au inclus și presiuni pe justiție – transmitere de mesaje către procurori și judecători.

Aceste dezvăluiri nu sunt simple dispute politice. Ele arată cum un serviciu tehnic de protecție poate fi transformat în instrument de influență politică, subminând voința populară exprimată prin vot.

Longevitatea suspectă și mandatul Nicușor Dan

Pahonțu a supraviețuit lui Băsescu, Iohannis și pare să se mențină și sub Teleleu Dan. Locatarul actual de la Cotroceni a anunțat evaluări ale serviciilor și intenții de schimbări la vârf, dar realitatea arată continuitate. Mulți analiști și voci din presă și rețele sociale văd în această permanență dovada că Pahonțu ar fi contribuit la stabilitatea „sistemului” care l-a susținut pe Nicușor Dan. Salariul său generos (peste 31.000 lei net, plus pensie) și achizițiile SPP (mașini de lux în plină criză bugetară) contrastează dur cu realitatea românilor obișnuiți.

Această longevitate nu e merit, ci simptom de lipsă de suveranitate, Pahonțu fiind susținut de structuri supra-statale și de interese anti-românești. Un stat cu adevărat național ar schimba periodic conducerea serviciilor pentru a preveni acumularea excesivă de putere și dosare compromițătoare. Pahonțu cunoaște secretele a zeci de demnitari din ultimele două decenii – o putere nepermis de enormă.

Presa a relatat acuzații grave: un interviu anonim pe Antena 3 (2016) în care un presupus subordonat îl acuza pe Pahonțu de implicare într-un incident mortal la vânătoare. Au apărut și investigații despre averi, terenuri și influență („bârlogul șefului SPP”). Critici privind opacitatea instituției și cheltuielile.

Într-o Românie suverană, serviciile secrete trebuie să servească interesul național, nu rețele transpartinice sau interese externe. Pahonțu simbolizează continuitatea post-decembristă: o castă care se autoperpetuează, indiferent de culoarea politică a puterii. El demonstrează că alternanța democratică e adesea iluzorie când structurile profunde rămân captive.

România are nevoie de servicii naționale curate, conduse de patrioți cu mandat limitat, supuse controlului parlamentar real și Curții de Conturi. Nu de „nemuritori” care acumulează putere pe care o folosesc pentru a deturna voința liberă a poporului.

Timpul lui Pahonțu trebuie să se încheie. Acest șobolan infect trebuie extirpat din structurile statului român!