Se întoarce armata obligatorie? Semnalul de alarmă tras de un general NATO: „Dacă acest test eșuează, clasa…

Tinerii români ar putea să fie nevoiți să facă armata, la fel cum au făcut părinții lor. Generalul (r) Virgil Bălăceanu avertizează, într-un interviu pentru „Adevărul”, că în funcție de ceea ce se va întâmpla în 2026 s-ar putea lua ulterior decizia reintroducerii stagiului militar obligatoriu.

Reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România depinde de succesul noului program de voluntariat pentru 3.500 de soldați în termen, avertizează generalul Virgil Bălăceanu. Dacă tinerii refuză recrutarea voluntară, clasa politică va fi obligată să voteze armata obligatorie, pe fondul îmbătrânirii critice a rezervei militare.

Adevărul: Situația pare tot mai complicată la nivel global și regional, iar tot mai multe voci din armată susțin că există dificultăți cu atragerea tinerilor, dar mai ales în privința rezervei militare. Cât de interesantă este în 2026 armata pentru tinerii din România și unde ați identifica probleme?

Generalul Virgil Bălăceanu: Nu ar trebui să spunem că nu este interesantă, pentru că, sigur, cu anumite diferențieri, numărul de candidați pe locuri – fie că vorbim de colegiile militare naționale, fie că vorbim de academiile categoriilor de forțe, de școlile militare de maiștri militari și subofițeri, de Academia Tehnică Militară, de Institutul Medico-Militar și așa mai departe – rămâne relativ ridicat. N-am putea spune că suntem într-un punct critic. Sunt anumite domenii care nu sunt bine acoperite, cum ar fi numărul de candidați pentru maiștri militari. Și ar fi și o explicație, pentru că este un domeniu tehnic, sau sunt o diversitate de domenii tehnice care aparțin maiștrilor militari, și cursanții sunt căutați și pentru alte oferte de pe piața muncii.

Testul celor 3.500 de soldați voluntari în termen

Și ce ar trebui făcut aici?

Ar trebui să avem în vedere diferențele care pot să apară. Și aici ar trebui să fie un studiu sociologic pe care, din păcate, Direcția Generală Management Resurse Umane – ministrul, până la urmă – nu îl comandă. Pentru că noi am avut rezultate remarcabile din momentul în care s-a admis ca procesul de recrutare și selecție pentru soldați și gradați profesioniști să nu fie desfășurat doar de centrele militare zonale, de județ și ale sectoarelor municipiului București, ci și de către unitățile militare. Și atunci și numărul de candidați, și calitatea acestor candidați a crescut, aș putea să spun eu, considerabil, ca să nu folosesc termenul exponențial.

Cum stau lucrurile în ce privește rezerva Armatei Române?

Dacă vorbim despre o provocare, este cea a rezervei Armatei României. Pot să spun acest lucru pentru că de doi ani de zile sunt probleme în această privință. Acesta este al doilea an în care nu se aplică legea rezervistului voluntar. Atunci când ea s-a aplicat, acum doi ani de zile, au fost 3-4 candidați pentru fiecare funcție de ofițeri, sub un candidat pentru funcțiile de maiștri militari și subofițeri, iar pentru soldați și gradați rezerviști voluntari, cred că numărul era în jur de 0,30-0,25. Ca atare, iată, și în corpul rezerviștilor voluntari apăreau diferențe. Căutarea de a ajunge în rezervă prin serviciul militar voluntar este mai mult orientată spre corpul ofițerilor decât spre corpul soldaților și gradaților rezerviști voluntari.

Drept urmare, avem într-adevăr o provocare pe care nu o mai abordăm, pentru că suntem foarte ocupați cu criza politică și dezbatem, ceea ce nu este rău, programele SAFE. Însă programele SAFE înseamnă și forța, și resursa umană. Oricând vorbim de Armata României, vorbim și de partea de rezervă.

Reintroducerea stagiului militar obligatoriu, o variantă 

Există militari și analiști de politică militară care insistă că România ar trebui să ia în calcul și alte metode pentru a rezolva problema rezerviștilor, iar unii consideră că ar fi necesară reintroducerea stagiului militar obligatoriu pentru tineri. Există și această posibilitate, iar dacă da în ce condiții s-ar putea întâmpla acest lucru?

Din ultimele informații pe care le-am primit, ar rezulta că în anul acesta se încearcă de către Ministerul Apărării procesul de recrutare și selecție a 3.500 de soldați și gradați voluntari în termen. Este un lucru extrem de important. Dacă vom avea o rată de selecție de, să spunem, 75%, asta înseamnă că nu trebuie să ne gândim la reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Dar dacă vom avea o rată de selecție față de numărul de locuri aprobate de 10% sau sub 10%, clasa politică trebuie să se gândească deja la nevoia reintroducerii serviciului militar obligatoriu în România.

Pe de altă parte, era pregătită o ordonanță de urgență, care nu a fost finalizată, era în transparență decizională și între timp guvernul a fost demis, cu privire la amendarea legii rezerviștului voluntar, care introducea elemente noi. Pe de o parte, de dinamizare a recrutării și selecției cetățenilor români, cu o modificare de vârstă în privința corpului ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor, de la 55 la 44 sau 45 de ani, cu o prevedere care trebuie și asta analizată: ca în corpul rezerviștilor voluntari să nu mai poată să acceadă cei care au avut o carieră militară și sunt deja în rezervă ca pensionari militari, ei fiind deja în rezerva operațională a României pentru că, nu-i așa, au o calificare militară în urma parcurgerii serviciului militar profesionist.

Care ar fi marea provocare în această situație?

Consider că ar trebui să ne centrăm atenția nu numai pe programele de recrutare și selecție pentru corpul soldaților și gradaților profesioniști, pentru pregătirea viitoare a ofițerilor de toate tipurile, a maiștrilor militari și subofițerilor – un lucru important –, dar pe de altă parte să mergem în conexiune cu ceea ce înseamnă refacerea rezervei operaționale a României, adică, în definitiv, înlocuirea rezervei celor care au făcut stagiul militar până în 2007, pe principiile voluntariatului. Noi discutăm separat tot procesul de recrutare și selecție pentru forțele active, uitând că forțele active nu pot să-și îndeplinească misiunea fără rezerviști.

Ce soluții au România și UE ca să evite în ultima clipă o uriașă criză economică. „E o bombă cu ceas”

Ca atare, noi avem două probleme care trebuie să ne stea în atenție. Vezi industria de apărare, vezi modul în care vor fi semnate contractele SAFE și dacă ele vor avea validitate, ținând seama de sesizările la Curtea Constituțională, de faptul că un ministru demis trebuie să aprobe un memoriu să delege semnarea contractelor către directorul Romtehnica. Trebuie să avem însă în vedere, pe lângă elementele de industrie de apărare – restartare… sigur, obiectivul programelor SAFE este creșterea capabilităților Armatei României prin continuarea procesului de înzestrare –, dar în același timp să analizăm și problematica resursei umane din ambele perspective. Atât din perspectiva forțelor active, a celor care îndeplinesc serviciul militar în activitate, dar și a celor care îndeplinesc serviciul militar în rezervă.

Armată de 120.000 de militari activi

În Analiza Strategică a Apărării României se precizează că în următorii ani ar trebui să se crească numărul de militari activi până la 120.000. Sunt realiste aceste cifre?

Este ceva absolut necesar, nu numai că este realist. Cifra de 120.000 este o cifră mai veche și asupra ei trebuie să reflectăm. Dar, repet, când vorbim de capacitatea de apărare și vorbim de resursa umană, trebuie să spunem de la bun început că nu este niciun secret. Trebuie să avem 120.000 de militari în forțele active și un număr de 50-60.000, prin determinarea Analizei Strategice a Apărării, sau chiar un număr mai mare de rezerviști în rezerva operațională, cu un grad de pregătire corespunzător. Pentru că, la ora actuală, MOBEX-urile nu aduc pregătire, ci doar o verificare a evidenței, a modului de corespondență cu datele pentru echipamentul individual și o singură ședință de tragere cu armamentul de infanterie, care nu înseamnă pregătirea militară generală completă pentru ceea ce e necesar unui rezervist și, sigur, și o anumită pregătire de specialitate.

În ce privește rezerva operațională, la ultimele exerciții militare au fost convocați oameni de 50-60 de ani, iar evident că cei mai mulți sunt ieșiți total din formă la această vârstă. Există soluții pentru întinerirea acestei rezerve?

Eu mă gândesc în primul și în primul rând la voluntariat. De asta ar trebui să mergem pe ceea ce înseamnă, nu-i așa, un succes al refacerii rezervei operaționale pe principiile voluntariatului. Și, repet, să vedem eficiența programului „serviciul voluntar – soldat/gradat în termen” în acest an. Sunt 3.500 de locuri. Înseamnă destul de mult.

România, „jucător” prima dată în istorie la Washington? Expert în diplomație: „Există costuri dacă vrem să ni se audă vocea”

În ce privește armata, există în 2026 suficiente motive pentru ca tinerii să aleagă o carieră sub haine militare?

Păi vom vedea. Motivațiile par destul de atrăgătoare. Motivațiile și în privința indemnizațiilor pe care le primesc cei din corpul rezerviștilor voluntari sunt atrăgătoare. S-a atins un nivel bun, chiar foarte bun, din punct de vedere al avantajelor materiale. Însă mai trebuie o strategie la nivelul comunicării naționale. Trebuie să avem un efort al media, un efort al instituțiilor, un efort al angajatorilor care să încurajeze venirea în rezerva operațională. Dar cumva angajatorul va trebui să fie de acord că angajatul X va trebui să-și desfășoare stagiul militar obligatoriu, când se va introduce un asemenea stagiu militar, dacă nu avem succes cu serviciul militar voluntar. Și o comunicare mai bună, cum spuneam, din partea autorităților.

De ce trec neobservate exercițiile de mobilizare MOBEX și unde greșesc autoritățile în comunicare

Aici a fost întotdeauna o problemă, slaba comunicare a autorităților, nu doar în ce privește armata. Ar trebui să facă mai mult și politicul sau există deja suficientă implicare?

Noi avem acum o preocupare legată de SAFE și e foarte bună. Problema este că în România chiar nu se mai discută nimic de problematica rezervei. Nu avem niciun feedback legat de MOBEX-ul de la Alba și Hunedoara. A trecut neobservat în media. Anul trecut am avut o întreagă campanie legată de MOBEX-ul din regiunea București-Ilfov. Și cu interpretări, le-aș spune eu, tendențioase. Sunt subiecte care ne stau în atenție o perioadă scurtă de timp, după care dispar.

La fel se întâmplă și la nivel politic. La nivel politic, SAFE-ul este o preocupare din toate perspectivele, dar nimeni de la nivel politic nu ne vorbește despre ce vrem să facem cu serviciul militar voluntar, serviciul militar în rezervă voluntar. Nu vorbește niciun politician de modul în care ar trebui sprijinit Ministerul Apărării ca să reușească, pentru că în primul an se aplică acest program al serviciului voluntar – soldat/gradat militar în termen. Și e nevoie de un concurs al tuturor instituțiilor și, mai ales, al clasei politice. Nu putem lăsa lucrul ăsta doar pe seama Ministerului Apărării, pentru că atunci politicienii vor fi care trebuie să decidă reintroducerea serviciului militar obligatoriu, pentru că serviciul voluntar de refacere a rezervei nu a avut succes.