[analyse_image type=”featured” src=”https://s1.ziareromania.ro/?mmid=1d9b556b16a90e7bb0″]
Dragoș Pîslaru, după consultările pe legea salarizării: „Nu desfășurăm negocieri salariale”
Ministrul interimar al Muncii, responsabil de procesul de elaborare a noii legi a salarizării, Dragoș Pîslaru, a prezentat concluziile primelor runde de consultări cu instituțiile publice și partenerii sociali, subliniind că proiectul trebuie să rămână realist, echitabil și sustenabil bugetar.
„Concluzii după primele consultări pe legea salarizării: În această săptămână am organizat două sesiuni generale de informare: una cu instituțiile publice și una cu partenerii sociali. Au urmat consultările cu familiile ocupaționale din Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate și familia Apărare și Ordine Publică.
Aproape 100 de persoane au participat deja la discuții. Calendarul consultărilor este public și continuăm întâlnirile în săptămânile următoare.
În paralel, am publicat proiectul de lege elaborat de Ministerul Muncii în perioada mai 2022 – mai 2026, rapoartele Băncii Mondiale care au stat la baza acestuia, metodologia utilizată la nivel internațional și documentele care au fundamentat procesul de ierarhizare a funcțiilor. Am considerat că este corect ca toate aceste informații să fie accesibile public și supuse dezbaterii”, a punctat oficialul.
„Am găsit probleme reale”
Pîslaru a precizat că au fost primite sute de observații, atât în cadrul întâlnirilor, cât și în scris, unele punctuale, iar altele de fond, care necesită modificări.
„În doar câteva zile am primit deja sute de observații, atât în cadrul întâlnirilor, cât și în scris. Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate și, acolo unde este cazul, corectate.
Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri.
Realitatea este că aceste discuții ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, așa cum fusese prevăzut inițial, România ar fi avut la dispoziție resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele și pentru a gestiona tranziția către noul sistem.
Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative și să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În același timp, ne confruntăm cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp.