<div>MAE a recunoscut în scris 3 morți români în armata ucraineană — informația pe care susținea că nu o are. Si doi raniti, adusi acasa, scrie <a href=”http://www.patriaprima.org/p/romani-morti-ucraina-mae?r=6hgufy&utm_id=97758_v0_s00_e233_tv2_tp2_a1den1ngx4hg73&triedRedirect=true”>PatriaPrima.org</a>:</div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Prin adresa Departamentului Consular nr. M2-6/24093 din 22 mai 2026, emisă ca răspuns la întrebări adresate de Asociația Patria Prima în temeiul Legii 544/2001, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că statul român a oferit asistență consulară pentru repatrierea a trei cetățeni români decedați și pentru doi cetățeni români răniți, toți care au luptat în Forțele Armate ale Ucrainei. Temeiul invocat: Legea 62/2019 privind activitatea consulară.</span></div> <div><br /> </div> <div>Relevanța documentului nu stă în cifră, ci în faptul că o cifră oficială există. Până la acest răspuns, poziția publică a statului român fusese constant una de neangajare. Este prima cifra oficiala, in scris prin care Statul Roman recunoaste morti si raniti Romani in Ucraina, identificata de noi.</div> <div><br /> </div> <div>Trei poziții anterioare, toate evazive.</div> <div><br /> </div> <div>Primul tipar: respingerea cifrelor externe fără a oferi alternative. În martie 2024, după ce Ambasada Rusiei a afirmat că ar fi fost uciși 349 de „mercenari” români, MAE a respins oficial aceste cifre, afirmând că fac parte dintr-o campanie de dezinformare și din arsenalul războiului hibrid. Cifra rusească era propagandă. Dar MAE nu a opus propagandei o cifră proprie — a opus tăcerea.</div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Al doilea tipar: necunoașterea declarată. </span>În septembrie 2025, o investigație jurnalistică a constatat că nici MAE, nici MApN nu au știut să precizeze clar și oficial care este numărul românilor, cu reședința în România, care au luptat de partea Ucrainei după 24 februarie 2022. Poziția oficială era, deci, că informația nu există sau nu e cunoscută.</div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Al treilea tipar: confirmările veneau din altă parte</span>. Cazurile individuale erau anunțate nu de statul român, ci de statul ucrainean. În martie 2025, Ambasada Ucrainei a anunțat că cetățeanul român Marin Paul, voluntar în Forțele Armate ale Ucrainei, a murit în luptă pe 26 februarie 2025 și a fost înmormântat în județul Argeș, cu certificat comemorativ emis de Ucraina. Statul român — tăcere.</div> <div><br /> </div> <div><br /> </div> <div><img src=”https://www.activenews.ro/documente/patria mae.jpg” alt=”” border=”0″ style=”margin-top:0px;margin-right:0px;margin-bottom:0px;margin-left:0px;;width:1636px;;height:1906px;” /></div> <div><br /> </div> <div>Documentul primit de Patria Prima de la Ministerul Afacerilor Externe. Si da, nu e semnat de nimeni, in pofida legii, in ministerul Doamnei Oana Toiu legea se aplica optional.</div> <div> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Contradicția</span></div> <div><span style=”font-weight: bold;”> </span></div> <div>Răspunsul din mai 2026 intră în conflict direct cu poziția „nu cunoaștem numărul”. Asistența consulară pentru repatrierea unui cetățean decedat presupune, prin definiție, că instituția știe de existența cazului: identifică persoana, comunică cu familia, coordonează logistica transportului transfrontalier. Informația era, prin urmare, în posesia MAE cel puțin de la momentul fiecărei repatrieri. Diferența dintre 2025 și 2026 nu e că informația a apărut, ci că a fost solicitată în cadrul unei proceduri legale care obligă la răspuns.</div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Cifra nu este totalul — este doar partea pe care Ministerul de Externe a gestionat-o</span></div> <div><br /> </div> <div>Aici se află limita reală a documentului. Cele trei decese și doi răniți reprezintă exclusiv cazurile în care familiile au apelat la asistența consulară a statului român pentru repatriere sau sprijin. Cu alte cuvinte, MAE numără doar oamenii care au trecut prin mecanismul consular — nu pe toți cetățenii români morți sau răniți în Ucraina.</div> <div><br /> </div> <div><br /> </div> <div>Diferența este importantă. Repatrierea prin canal consular nu este obligatorie. O familie care își aduce ruda decedată pe cont propriu — direct, prin firme private de transport funerar, sau cu sprijinul autorităților ucrainene ori al unităților în care a luptat — nu apare în această evidență. <span style=”font-weight: bold;”>La fel, un cetățean român rănit care s-a întors fără să solicite sprijin consular nu este numărat. Iar cei dispăruți, prizonieri sau înmormântați în Ucraina nu intră deloc în statistica unei instituții a cărei competență începe și se termină la actul consular.</span></div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Si suntem siguri ca numarul de romani morti este mult mai mare, cat timp existau retele de trafic de mercenari, cum este Legiunea Romana Getica, condusa de fostul puscarias penal Sergiu Bogdan Mesesan, aflat inca in libertate, in Romania.</span></div> <div><br /> </div> <div>Prin urmare, cifra de „3 morți și 2 răniți” nu trebuie citită ca un bilanț, ci ca un minim absolut: numărul cazurilor pe care statul român le-a atins direct, prin propria activitate. Numărul real al cetățenilor români afectați este, cu certitudine, mai mare — pur și simplu nu trece tot prin biroul consular.</div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>O distincție pe care presa o ratează frecvent</span></div> <div><br /> </div> <div>Cifrele mai mari vehiculate public — 140, 349 — nu sunt nici ele comparabile cu cele din document, dar în sens invers. Ele includ majoritar etnici români din Cernăuți și Bucovina, care sunt cetățeni ucraineni mobilizați obligatoriu. În raportările respective intrau și ucrainenii cu origini românești. Aceștia nu intră sub protecția consulară a României, fiind cetățeni ai altui stat.</div> <div><br /> </div> <div>Vrei sa ajuti ONG-ul nostru Patria Prima care investigheaza oameni, fapte si organizatii de care nu se atinge nimeni din presa si face plangeri penale? Nu facem doar jurnalism, noi intervenim si legal. Noi lucram voluntar, banii merg in social media, si desigur, AI si instrumente de prelucrat informatia. Si, cand o sa avem mai multi, la avocati, avem multe actiuni legale de pornit. Doneaza sau citeste cum poti contribui aici ca sa ne putem continua munca! Multumim! Niciun ban nu ajunge la membrii ei ca plata, aici e raportul perfect transparent cu cheltuieli vs venituri pe Trimestrul 1, 2026</div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Documentul MAE se referă strict la cetățeni români, pentru care statul român are obligații consulare directe. Este o categorie distinctă, mult mai restrânsă — și, după cum am arătat, ea însăși subevaluată, pentru că surprinde doar cazurile gestionate consular.</span></div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Ce urmează</span></div> <div><br /> </div> <div>Am trimis astăzi, 29 mai 2026, cereri de informații de interes public în temeiul Legii 544/2001 la cinci instituții ale statului român, simultan, pentru a stabili cifra reală de cetățeni români decedați și răniți pe teritoriul Ucrainei în perioada 2022-2026:</div> <div><br /> </div> <div>— Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP), care administrează registrul central al populației și în care se transcriu toate certificatele de deces emise în străinătate; — Ministerul Apărării Naționale, căruia i-am cerut să precizeze dacă deține o evidență a cetățenilor români participanți la ostilități și care este cadrul legal aplicabil; — Ministerul Sănătății, căruia i-am cerut numărul cetățenilor români răniți în Ucraina care au fost tratați în spitale din România; — Institutul Național de Statistică, căruia i-am cerut datele statistice de mortalitate a cetățenilor români pe teritoriul Ucrainei; — Ministerul Afacerilor Externe, căruia i-am cerut cifrele consulare defalcate pe ani și precizarea dacă cei 3 morți și 2 răniți reprezintă totalul sau doar o parte.</div> <div><br /> </div> <div>Toate cererile solicită exclusiv date statistice agregate, fără date de identificare. Nicio instituție nu poate invoca GDPR-ul ca motiv de refuz, cum le place bugetarilor cand vor sa ascunda adevarul.</div> <div><br /> </div> <div>Logica e simplă: fiecare instituție deține o felie din realitate. Comparând răspunsurile, vom ști un total, informație pe care statul a preferat să o țină ascunsă. Publicăm răspunsurile — sau tăcerea — pe măsură ce le primim, conchide Patria Prima.</div>