Consiliul Local Timișoara a respins plângerilor prealabile formulate de CJ Timiș împotriva a două PUZ-uri din zona Plopi

Consiliul Local Timișoara a respins, în ședință de marți după-amiază, două plângeri prealabile formulate de Consiliul Județean Timiș împotriva unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) aprobate în zona Plopi. Aleșii locali au susținut poziția executivului primăriei, care consideră că solicitările CJ nu sunt fundamentate juridic, iar anularea documentațiilor ar afecta proiecte deja intrate în circuitul civil.  

Într-o intervenție susținută în Consiliul Local, arhitectul-șef al Timișoarei, Gabriel Almăjan a prezentat o analiză a celor două plângeri formulate de CJ Timiș.

Așadar, plângerile prealabile formulate de Consiliul Județean Timiș vizau două PUZ-uri din zona Plopi Sud: unul aprobat în 2025 și amplasat la aproximativ 200 de metri de centura Timișoarei și un al doilea, aprobat în 2017, situat în apropierea actualului culoar de centură și avizat la momentul respectiv inclusiv de Comisia de Circulație. Potrivit executivului primăriei, CJ Timiș a invocat lipsa unor avize necesare și apropierea față de infrastructura rutieră majoră.  

Gabriel Almăjan a respins aceste argumente și a explicat că Ordinul 43 prevede obligativitatea avizului CNAIR doar pentru investiții aflate la mai puțin de 22 de metri de limita exterioară a drumului, condiție care nu ar fi îndeplinită în cazul PUZ-urilor contestate.

De asemenea, acesta a susținut că prevederile privind necesitatea avizării de către Consiliul Județean se aplică în situații specifice – precum introducerea terenurilor în intravilan sau intervențiile în zone construite protejate, aspecte care, potrivit primăriei, nu se regăsesc în cele două documentații urbanistice.

„Am verificat inclusiv aceste prevederi ca să fim siguri că la data actuală nu s-au schimbat prevederile legale. Considerăm că plângerea prealabilă nu este fundamentată”, a afirmat Almăjan.

Pentru a ilustra amploarea transformărilor urbanistice din jurul Timișoarei, arhitectul-șef a prezentat o analiză bazată pe date OCPI care arată toate PUZ-urile aprobate în ultimii 15 ani în Moșnița Nouă. Harta relevă o extindere masivă a zonelor construibile, care depășește cu mult vechea vatră a localității.

Potrivit lui Almăjan, dezbaterea despre „vecinătatea” unor PUZ-uri față de centură riscă să ignore problema esențială: lipsa unei strategii comune pentru dezvoltarea metropolitană.

„Mă întreb dacă prin acest termen de vecinătate nu cumva toate aceste PUZ-uri sunt tot în aceeași vecinătate. Problema nu este asta. Problema este cum facem ca această expansiune urbană să aibă o conexiune mai bună cu orașul”, a spus el.

Avertisment pentru dezvoltarea zonei Plopi

Arhitectul-șef a avertizat că repetarea modelului de dezvoltare din Moșnița în zona Plopi ar putea genera noi disfuncționalități urbane.

Zona, aflată sub presiunea infrastructurilor majore – centură, rețele energetice, conducte de gaze și alte coridoare tehnice, este deja fragmentată și slab conectată la oraș. În lipsa școlilor, grădinițelor, serviciilor publice și a unor soluții de mobilitate, dezvoltarea rezidențială amplă ar risca să accentueze izolarea.

„Ar fi foarte greșit din punct de vedere urbanistic să continuăm modelul Moșnița în zona Plopi, în lipsa unor dotări publice, școală, grădiniță, accesibilitate la servicii publice. Orice dezvoltare de amploare ar presupune creșterea unor disfuncționalități și ar trebui să vină doar după ce găsim soluții de conectivitate între Timișoara și Moșnița”, a declarat Almăjan.

Prin votul exprimat, Consiliul Local a menținut poziția primăriei și a respins plângerile formulate de Consiliul Județean, păstrând în vigoare cele două PUZ-uri contestate.