ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. „Diferenţa vine din subvenţii şi se va echilibra până la finalul

♦ Dincolo de dezbaterea contabilă, contextul operaţional al trimestrului a fost unul dificil. Cifra de afaceri a scăzut cu 8,3%, până la 46,8 mil. lei, profitul net conform GAAP s-a redus cu 32%, la 9,56 mil. lei, iar EBITDA a coborât cu 18,8%, la 20,7 mil. lei. Principala cauză: preţul laptelui a scăzut cu 31% faţă de T1 2025, o perioadă în care cotaţiile atinseseră maximele ciclului. Volumele de lapte livrat au crescut însă cu 22%, până la aproximativ 21 de milioane de litri, susţinute de extinderea efectivului la peste 18.000 de animale.

DN Agrar (DN) a publicat luni rezultatele financiare din T1/2026 cu o diferenţă de aproxi­mativ 10 milioane de lei între profitul net calculat după stan­dardele româneşti – 9,6 mil. lei – şi cel raportat conform IFRS – 19,6 mil. lei -, generată aproape în întregime de momentul înregistrării subvenţiilor agricole. Acţiunile au urcat cu 10%.

Compania din Alba-Iulia, listată pe piaţa AeRO a BVB şi cel mai mare producător de lapte de vacă din Uniunea Europeană după volum, implementează pentru prima dată IFRS pe bază trimestrială în 2026. Nu este o schimbare de fond a busi­nessului, ci una de calendar con­tabil – şi diferenţa de 10 mil. lei care îi poate deruta pe investitori vine tocmai de acolo.

„Acesta este primul an în care implementăm complet IFRS pe bază trimestrială. Am refăcut situaţiile financiare pentru ultimii doi ani. Diferenţa principală ţine de momentul în care raportezi subvenţiile“, a explicat Peter de Boer, CEO al DN Agrar, în emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi de marţi.

Concret, subvenţia pentru bunăstarea animalelor – depusă la APIA la începutul anului – este recunoscută ca venit imediat în IFRS, în momentul în care dreptul de încasare devine cert, în timp ce în standardele româneşti ea se înregistrează liniar, pe parcursul ciclului de producţie. „Impactul din subvenţii este de circa 11 milioane lei în acest trimestru. Dar, până la finalul anului, diferenţa dintre IFRS şi GAAP va fi de doar câteva milioane lei – se va echilibra“, a spus de Boer.

Întrebat ce profit ar trebui să folosească investitorii în evaluarea companiei, răspunsul a fost nuanţat: „În viitor, standardul de urmărit este IFRS – acesta reflectă valoarea justă a activelor şi respectă standardele internaţionale. L-am implementat şi pentru că obiectivul nostru este să ne transferăm pe piaţa principală a BVB anul viitor. Dar deocamdată, pentru acest an, cred că e util să monitorizaţi şi situaţia conform legislaţiei locale, mai ales dacă sunteţi familiarizaţi cu aceasta.“

Dincolo de dezbaterea contabilă, contextul operaţional al trimestrului a fost unul dificil. Cifra de afaceri a scăzut cu 8,3%, până la 46,8 milioane lei, profitul net conform GAAP s-a redus cu 32%, la 9,56 milioane lei, iar EBITDA a coborât cu 18,8%, la 20,7 milioane lei. Principala cauză: preţul laptelui a scăzut cu 31% faţă de T1 2025, o perioadă în care cotaţiile atinseseră maximele ciclului. Volumele de lapte livrat au crescut însă cu 22%, până la aproximativ 21 de milioane de litri, susţinute de extinderea efectivului la peste 18.000 de animale.

„A fost un trimestru dificil, mai ales faţă de T1 2025, când am avut cel mai mare preţ al laptelui. Dar prin optimizarea costurilor, vânzarea a 4.000 de tone de compost – care au adus circa 2 milioane lei la rezultat – şi optimizarea efectivului, am reuşit să atenuăm o parte din impact“, a spus de Boer. Acţiunile reformate au generat venituri suplimentare de circa 2 milioane lei, iar vânzările de compost au contribuit cu 3 milioane lei la cifra de afaceri.

Perspectivele pentru restul anului depind în bună parte de evoluţia preţului laptelui pe pieţele europene. „În mai am văzut o creştere de 6% faţă de luna anterioară. Marţi vom afla preţul pentru iunie. Ne aşteptăm la stabilizare şi, mai ales în a doua jumătate a anului, la o revenire mai semnificativă“, a spus CEO-ul. Contractele companiei sunt legate de media preţurilor din pieţele din nord-vestul Europei – Germania şi Olanda -, ceea ce reduce expunerea la variaţiile spot pe termen scurt.

Pe piaţa de capital, acţiunea DN se tranzacţiona la 2,91 lei la finalul lunii martie, cu 93% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Capitalizarea bursieră depăşea 462 de milioane lei. Compania rămâne lider de lichiditate în piaţa AeRO, cu tranzacţii de circa 39 de milioane lei doar în T1 2026 – aproximativ 20% din rulajul total al pieţei.

Transferul pe piaţa principală a BVB este planificat pentru aprilie-mai 2027, iar un broker urma să fie selectat în două luni de la momentul interviului. „Evaluarea rămâne o preocupare. La finalul anului trecut aveam un PER de 7, când media pieţei principale e aproape de 15. Dacă vrem o listare reuşită, cu majorare de capital, nu putem să mergem acolo subevaluaţi“, a recunoscut de Boer.