Specialiștii de la Muzeul Național al Banatului și din cadrul Direcției Județene pentru Cultură Timiș au finalizat recent o operațiune arheologică de urgență pe teritoriul județului. Aceștia au desfășurat o campanie de extragere controlată a artefactelor metalice din situl arheologic Crivina–Leopoldsberg. Decizia unei astfel de intervenții radicale a fost luată ca măsură extremă de salvare, în urma repetatelor acte de braconaj arheologic care au afectat grav zona în ultimii ani.

Camerele de supraveghere au surprins patru episoade de jaf arheologic

Situl arheologic Crivina–Leopoldsberg a fost descoperit în anul 2019 și a fost inclus imediat în Repertoriul Arheologic Național (RAN). Din păcate, la scurt timp după înregistrarea sa oficială, situl a intrat în vizorul căutătorilor ilegali de comori, fiind identificate primele urme ale unor săpături clandestine realizate cu ajutorul detectoarelor de metale. Toate aceste agresiuni asupra patrimoniului au fost documentate fotografic și raportate organelor de poliție.

Pentru a pune capăt distrugerilor, Muzeul Național al Banatului și Direcția Județeană pentru Cultură Timiș au încercat inițial măsuri preventive: au amplasat panouri avertizoare privind statutul de zonă protejată și au montat camere de supraveghere video ascunse. Cu toate acestea, hoții de artefacte nu s-au speriat. Camerele de monitorizare au surprins alte patru episoade separate de braconaj arheologic, imaginile și probele fiind transmise procurorilor, în prezent fiind deschise mai multe dosare de cercetare penală.

Artefactele din primii 30 de centimetri de sol, recuperate înainte să fie furate

Cel mai recent atac al braconierilor a avut loc în luna martie a acestui an. Pentru a nu pierde definitiv informația istorică, experții au decis să acționeze rapid printr-o campanie de salvare, curățând controlat primii 30 de centimetri ai stratului de sol de pe terasa principală a așezării. Din această porțiune de suprafață, cea mai expusă detecțiilor ilegale, a fost recuperat integral materialul metalic feros și neferos.

Fiecare piesă descoperită în timpul acestei campanii a fost localizată milimetric și cartată cu ajutorul unei stații totale. Datele topografice obținute pe teren urmează să fie corelate cu informațiile stratigrafice din cercetările arheologice anterioare, precum și cu hărțile rezultate din investigațiile geofizice făcute în sit. Această analiză integrată le va permite istoricilor să înțeleagă mult mai bine organizarea spațială și evoluția în timp a așezării Crivina–Leopoldsberg.

Operațiunea s-a desfășurat în deplină legalitate, în baza unei autorizații speciale pentru utilizarea detectorului de metale și a unei Autorizații de Cercetare Arheologică Sistematică emise de Ministerul Culturii la începutul acestui an. Pe lângă coordonatorii oficiali de la muzeu și de la Direcția pentru Cultură, la succesul campaniei de salvare au contribuit activ, ca voluntari, Petru Bănățean-Dunea, Sergiu Daniel Ghigoarta, Alina Satmari și Irenka Văsăliuț, cărora in