Vreme perfectă, producții mai mici la rapiță. Fermier din Buzău: „Lipsa financiară a afectat producția”

Deși anul agricol a adus precipitații peste medie și condiții foarte bune pentru culturile de rapiță, mulți fermieri spun că nu se așteaptă la producțiile pe care vremea le-ar fi permis. Problema nu este lipsa apei, ci lipsa banilor pentru investiții.

Lanurile de rapiță din județul Buzău par spectaculoase la prima vedere. Galbenul intens și plantele dezvoltate lasă impresia unor recolte bogate. Însă agricultorii spun că imaginea din câmp ascunde o realitate diferită.

Georgian Călota, fermier din Câmpia Râmnicului, a cultivat aproximativ 500 de hectare cu rapiță. Deși anul a fost unul favorabil din punct de vedere climatic, acesta estimează că producția va fi cu aproximativ 35% mai mică decât potențialul real al culturii.

„Este mai slab dezvoltată. Și este slab dezvoltată tot datorită faptului că nu a avut suficient îngrășământ ca să se dezvolte. Aici vedeți o plantă fără concurență în jur, foarte bine ramificată, deja are păstăi până sus, e bine dezvoltată. Așa ar fi trebuit să fie tot lanul”, explică fermierul.

Potrivit acestuia, în condițiile din acest an producția ar fi putut ajunge la aproximativ 3.500–4.000 de kilograme la hectar. În realitate însă, estimările sunt acum între 2.500 și 2.800 de kilograme.

Agricultorul spune că mulți fermieri au fost nevoiți să reducă investițiile după mai mulți ani dificili, iar efectele se văd acum direct în câmp.

„Anul ăsta au fost condiții nu bune, ci foarte bune pentru o cultură de rapiță de o cantitate mare la hectar. Numai că lipsa financiară din fermele din România a afectat și producția în final, pentru că fermierii nu și-au permis să cumpere îngrășăminte și să aplice la cultură, nu și-au permis să cumpere erbicide de calitate și să dea tratamente corecte”, spune Georgian Călota.

În ultimii ani, costurile au crescut puternic. Potrivit agricultorului, o tonă de azot care costa în trecut între 800 și 1.200 de lei a ajuns acum la aproape 4.000 de lei, iar îngrășămintele complexe pot depăși 5.000 de lei pe tonă.

Pe lângă costurile mari, fermierii reclamă și prețurile de valorificare. În prezent, rapița se vinde cu puțin peste 2 lei kilogramul, însă agricultorii spun că ar avea nevoie de cel puțin 3 lei pentru a-și acoperi cheltuielile și pentru a obține profit.

Interesant este că, până să ajungă la recoltare, lanurile de rapiță au acum și o altă „întrebuințare”. Câmpurile galbene au devenit decor pentru ședințe foto și imagini pentru rețelele sociale, fiind căutate în această perioadă de tineri, influenceri și fotografi.

Deși anul agricol a adus precipitații peste medie și condiții foarte bune pentru culturile de rapiță, mulți fermieri spun că nu se așteaptă la producțiile pe care vremea le-ar fi permis. Problema nu este lipsa apei, ci lipsa banilor pentru investiții.

Lanurile de rapiță din județul Buzău par spectaculoase la prima vedere. Galbenul intens și plantele dezvoltate lasă impresia unor recolte bogate. Însă agricultorii spun că imaginea din câmp ascunde o realitate diferită.

Georgian Călota, fermier din Câmpia Râmnicului, a cultivat aproximativ 500 de hectare cu rapiță. Deși anul a fost unul favorabil din punct de vedere climatic, acesta estimează că producția va fi cu aproximativ 35% mai mică decât potențialul real al culturii.

„Este mai slab dezvoltată. Și este slab dezvoltată tot datorită faptului că nu a avut suficient îngrășământ ca să se dezvolte. Aici vedeți o plantă fără concurență în jur, foarte bine ramificată, deja are păstăi până sus, e bine dezvoltată. Așa ar fi trebuit să fie tot lanul”, explică fermierul.

Potrivit acestuia, în condițiile din acest an producția ar fi putut ajunge la aproximativ 3.500–4.000 de kilograme la hectar. În realitate însă, estimările sunt acum între 2.500 și 2.800 de kilograme.

Agricultorul spune că mulți fermieri au fost nevoiți să reducă investițiile după mai mulți ani dificili, iar efectele se văd acum direct în câmp.

„Anul ăsta au fost condiții nu bune, ci foarte bune pentru o cultură de rapiță de o cantitate mare la hectar. Numai că lipsa financiară din fermele din România a afectat și producția în final, pentru că fermierii nu și-au permis să cumpere îngrășăminte și să aplice la cultură, nu și-au permis să cumpere erbicide de calitate și să dea tratamente corecte”, spune Georgian Călota.

În ultimii ani, costurile au crescut puternic. Potrivit agricultorului, o tonă de azot care costa în trecut între 800 și 1.200 de lei a ajuns acum la aproape 4.000 de lei, iar îngrășămintele complexe pot depăși 5.000 de lei pe tonă.

Pe lângă costurile mari, fermierii reclamă și prețurile de valorificare. În prezent, rapița se vinde cu puțin peste 2 lei kilogramul, însă agricultorii spun că ar avea nevoie de cel puțin 3 lei pentru a-și acoperi cheltuielile și pentru a obține profit.

Interesant este că, până să ajungă la recoltare, lanurile de rapiță au acum și o altă „întrebuințare”. Câmpurile galbene au devenit decor pentru ședințe foto și imagini pentru rețelele sociale, fiind căutate în această perioadă de tineri, influenceri și fotografi.