[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/negrilestii-vrancei-la-441-de-ani-de-atestare-documentara-satul-dintre-munte-miorita-si-memoria-neamului/mediaPool/uL9O6od.jpg”]
Negrileștii Vrancei, la 441 de ani de atestare documentară: satul dintre munte, Miorița și memoria neamului
|
Comuna vrânceană Negrilești își evocă rădăcinile istorice și culturale printr-un amplu material semnat de Costică Neagu, care readuce în atenție documentul de atestare din 1585, tradițiile păstorești ale Vrancei și personalitățile marcante născute sub „zodia lunii”
NEGRILEȘTII VRANCEI LA 441 DE ANI
Pentru Negrileștii Vrancei, momentul astral al ieșirii la lumină și al zborului în istorie și în eternitate, rămâne luna mai, ultima lună a primăverii ,,primavera”, când natura, după mai multe șovăieli (martie, aprilie), explodează la viață.
Pe 3 mai 1585 s-a scris documentul de atestare a satelor vrâncene – Negrilești, Bârsești, Topești, Ferești, un act de vânzare-cumpărare, scris de preotul satului Negrilești – popa ION: ,,…tamu, Bălan ot Negrileşti sna lui Șandru şi popa Ion ot Negrileşti şi alţi oamin au fostu de faţă acolo şi au dat aldămaş 7 vedre vin şî pintru mare credinţă, ne-am pus degitele ca să să crează”.
Martori: Necula x; Ionaşco x; Stroia x; Ion x; Crăciun x; Sechil x; BĂLAN x; popa ION; vornicul Vascan biv.
● Pe data de 21 mai de Sfinții Împărați Constantin și Elena, începe anul păstoresc, atunci se scot oile din grochi și boteile de oi se urcă la munte – tranhumanța internă –, care permite fânețelor să crească și să asigure hrana vitelor pe timpul iernii.
Boteitul (sâmbra oilor, cum se numește în alte părți) nu este o ,,sărbătoare” cum se sugerează în folclorul local, boteitul este un ,,contract de muncă” încordată, este un contract de încredere în care ,,stăpânii oilor” – proprietarii își dădeau avutul lor –, oile, în grija ciobanilor pe timp de o jumătate de an, în munte, în condiții destul de grele și nesigure, amenințați în permanență (zi și noapte), de toate sălbăticiunile codrului sau de pericolele naturii dezlănțuite – ploi, furtuni, grindine, vânturi, tunete, trăsnete, întuneric etc., iar ca ajutor doar bâta și câinele ciobănesc: ,,Stăpâne, stăpâne,/ Îți cheamă și-un câne/…”.
● Pe data de 1 mai, s-a născut profesorul universitar și membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice – Vasile N. TAFTĂ (1929-2020), personalitate reprezentativă a Vrancei și a României, fiul preotului Nicu (popa Nicu) Taftă, supranumit și Popa Caval, fiul preotului Constantin Taftă – Popa Cotârlea, cel care a construit actuala biserică (terminată în 1938 și sfințită de fiul său, pr. Nicu Taftă în 1939), biserică supranumită și Catedrala Vrancei, una din primele biserici din zid, din Vrancea arhaică.
Profesorul Vasile N. Taftă supranumit ,,doctorul Mioarei” sau babadag – ,,tatăl oilor” a fost unul din cei mai mari specialiști în ovine-caprine din România și chiar din Europa, creator de rase de ovine cu lână fină și de oi cu o lactație mult superioară celor existente în România.
● Pe data de 21 mai, s-a născut DumitruPRICOP – PoetulVrancei. În privința nașterii poetului Dumitru Pricop, facem precizarea că întreaga familie Pricop stă sub zodia lunii mai. Din cei opt membri ai familiei, șase sunt născuți în luna mai. Dumitru și Ioana, o soră mai mică, sunt născuți pe 21 mai, iar soția poetului, Ana Pricop este născută tot pe 21 mai.
Simbolurile cele mai pregnante ale poetului Dumitru Pricop sunt ,,muntele” (,,Patima muntelui” – ,,Muntele patimii”) și (miorița – 35 de ,,mioritice”), unul cele mai : mai luminoase și mai strălucitoare monumente închinate neamului românesc, descins din păstorul MIORITIC: ,,Eu autor de drept al Mioriței/ Nu-s anonim așa cum scrie-n cărți…/ De lut legat ca rădăcina viței,/ n-am căutat o țară-n alte părți…”.
Și pentru că tot printr-o coincidență astrală, 21 mai, Ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena coincide anul acesta cu Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor), pentru că Negrileștii Vrancei (Mai sunt două localități în România cu numele Negrilești: Negrilești, Județul Galați și Negrilești, Județul Bistrița-Năsăud) este sub zodia lunii mai, dăm mai jos cinci poezii ale Poetului Vrancei, Dumitru Pricop, cu speranța că măcar în luna mai gândul cel bun va înflori în sufletele negrileștenilor! La Mulți ani Negrileștii Vrancei!. Mulți ani Vrancea!, Mulți ani România!
Costică NEAGU
NEGRILEŞTI
Azi, risipit în stelele uitării
pierdute-n ochii celor ce-au plecat,
aprind, din nou, ecranul lumânării
cu flacăra cât vârsta unui sat
acum când bântuie ninsoarea
şi lupii gem cu glas de pârtii vechi,
se sting salcâmii doborâţi de boarea
ce-o lasă în urmă ielele perechi…
el, satul meu cu umbrele furate
de cine ştie care Lerui-Ler
va dăinui întru eternitate
prin patima statornică de ger
de-aceea poate-i intră-n suflet brazii
şi viscolul pe geamuri sapă flori
sau îl feresc din drumul lor nomazii
doar prin căldura morţii călători
acestui sat nu-i ştie nimeni data
venirii între oamenii de rând
el a venit aşa cum vine Tata
din ceaţa clipei, albă, fulgerând
sau poate a venit din însuşi graiul
izvoarelor cu apa în argint
să lepede o lacrimă pe raiul
fără păcat al zeilor ce mint
el, satul meu cu straturi de tăcere
atât de vii, încât nici n-are rost
să-i mai colind ogrăzile prin ere
în căutarea celui care-am fost
şi nici să cred c-o să mai rămână
a fel de tânăr fagul meu bătrân
cât apa-i vie freamătă-n fântână
ar şerpii casei au culcuşu-n fân
doar în decembrie, când se schimbă trupul
şi anii sar din balamale vechi
aş vrea să fiu acolo, s-ascult Lupul
cum cântă lumii propriul lui priveghi.
PATIMA MUNTELUI
Eu mai înalţ un munte spre ochii tuturor
o pasăre încheagă pământul cu vecia
sub aripile-i albe cu Vrancea sunt dator
pământul plin de taine, mai vechi ca poezia
bărbaţii curg în aştri când zilele de mai
alunecă în iarba pădurii de departe
dar alte braţe-n urmă pe gurile de rai
duc mai departe torţa din viaţă până-n moarte
cât cred în tine Ţară de vis şi adevărat
cu lutul tău statornic mi-am îmbrăcat fiinţa
am ridicat copilul din muguri în bărbat
în lacrimă citindu-i ce-nseamnă biruinţa
dacă înalţ un munte spre ochii tuturor
şi-l clatin cu tăcerea din vechile tipare
cutremurat de patimi – înseamnă că-s dator
cu Mioriţa Vrancei. O stea spre fiecare.
ÎNVĂȚĂTORUL
El a rămas același vechi altar
de-nțelepciune și de puritate
ducând cu sine în eternitate
munții de cuget din ABECEDAR…
El scrie-n om, cu cer, întâiul A
apoi pe B, pe C, și mai departe
și-așa, din zi în zi, devine-o carte
cu foi de suflet – ca Măria Sa
Statuia Lui nu-i încă nicăieri
deși ar merita-o din Lumină
cioplită de o mână de școlar…
ÎNVĂȚĂTORUL! – Un abecedar
din Univers făcându-și o grădină
de vis, de zbor, de aștri, de chemări…
DREPTUL LA NUME
Io, autor de drept al Mioriţei,
nu-s anonim, aşa cum scrie-n cărţi…
De lut legat – ca rădăcina viței
n-am căutat o ţară-n alte părţi.
Am fost aici odată cu lumina
făcându-i întunericului loc
chiar şi atunci când mesteca rugina
atâtea veacuri oarbe de noroc.
Din întuneric şi lumină, iată,
m-am tot zidit spre piscuri înălţând
raza baladei, simplă şi curată
ca închinarea omului de rând.
Am pus în verbe flori de mătrăgună
cam tot atâtea câţi am pus şi crini
să împlinească-n vreme împreună
statornicia marilor grădini.
Şi dacă uneori mai las să cadă
furtunile – pe unde m-am ivit
e semn că în pământul din baladă
pe veci Destinul mi-e întipărit.
Deci am un nume! Viguros ca viţa,
ca Patria, ca tot poporul meu
şi, iată, scriu şi astăzi Mioriţa
chiar dacă trupul mi-l dezgrop mereu
POPORUL
Poporul e mereu popor!
La fel de prost și înșelat
Cum totdeauna s-a aflat
Pe drumul către viitor
El n-are timp de stat în stat
Cioplit așa ca din popor
Rămâne bulgăre de-ogor
Hulit, trudit, însângerat
Unii îl vor, alții nu-l vor!
Imperiul lui e tot un sat
de lut cu sânge-amestecat
sub lungul Timpului izvor
Așa cum e, eRomânia
Hristos umil țesându-și ia!
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
VIDEO + Foto | Vrancea reintră pe harta turismului balnear: Stațiunea Vizantea-Livezi, inaugurată în prezența premierului Ilie Bolojan
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/stiri-locale/negrilestii-vrancei-la-441-de-ani-de-atestare-documentara-satul-dintre-munte-miorita-si-memoria-neamului”]