[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/vrancea-din-nou-in-centrul-disputei-privind-sistemul-antigrindina/mediaPool/uKwaPog.jpg”]
Vrancea, din nou în centrul disputei privind sistemul antigrindină
|
Ministrul interimar al Agriculturii propune prelungirea funcționării cu încă doi ani
După pagubele produse în podgoriile de la Vârteșcoiu și solicitările repetate venite din partea viticultorilor vrânceni, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, anunță că va propune menținerea sistemului antigrindină încă cel puțin doi ani, în paralel cu o analiză privind eficiența și costurile acestuia.
Județul Vrancea revine în prim-planul dezbaterii naționale privind funcționarea sistemului antigrindină, după ce ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a anunțat că va propune prelungirea activității actualului sistem pentru încă cel puțin doi ani.
Declarațiile au fost făcute miercuri, 20 mai 2026 în cadrul unei conferințe de presă, în contextul controverselor generate de suspendarea activității sistemului antigrindină și al efectelor fenomenelor meteorologice extreme asupra agriculturii din mai multe județe, inclusiv Vrancea.
„Non-acţiunea nu cred că este o soluţie pe termen lung”, a declarat Tanczos Barna, precizând că lipsa unei intervenții eficiente poate genera pierderi importante pentru agricultori și costuri semnificative pentru stat.
Ministrul interimar a explicat că sistemul funcționează în prezent într-un cadru juridic incomplet, fără o strategie actualizată și fără un act normativ clar care să permită continuarea activității în condiții stabile.
În același timp, Tanczos Barna a atras atenția asupra costurilor ridicate generate chiar și de suspendarea activității. Potrivit acestuia, doar paza și securizarea punctelor de lansare costă anual aproximativ 87 de milioane de lei.
Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru agricultura vrânceană, după episoadele de grindină care au afectat în ultimele săptămâni podgoriile din zona Vârteșcoiu – Faraoanele.
Ziarul de Vrancea relata pe 13 mai 2026 despre pagubele produse în urma furtunii violente din 12 mai, când sute de hectare de viță-de-vie au fost afectate aproape total. Estimările autorităților și ale viticultorilor au variat între 300 și 900 de hectare calamitate.
În urma acestor evenimente, Federația Viticultorii Vrânceni a solicitat oficial reluarea activității Stației Antigrindină Focșani, susținând că sistemul a protejat ani la rând culturile viticole din județ.
Președintele Federației, dr. ing. Toader Manole, a transmis atunci că stația antigrindină din Focșani dispune de aproximativ 500 de rachete pe stoc și poate fi repusă rapid în funcțiune.
Tema a fost discutată și la nivelul Instituției Prefectului Vrancea. Într-o ședință tehnică organizată pe 19 mai 2026 de prefectul Liviu Macovei, reprezentanții instituțiilor agricole, ai Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova și ai viticultorilor au analizat pagubele și posibilitatea reluării activității sistemului.
Potrivit datelor prezentate în cadrul întâlnirii, peste 600 de hectare de viță-de-vie au fost afectate de grindină în județ.
Ulterior, prefectul Liviu Macovei a anunțat public că a solicitat oficial reactivarea sistemului antigrindină și a susținut varianta unei deschideri parțiale a celor 12 puncte de lansare din Vrancea, exclusiv pentru protejarea zonei viticole.
„Nu putem rămâne pasivi în fața unor astfel de fenomene extreme”, a transmis prefectul județului Vrancea într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.
Dezbaterea rămâne însă una sensibilă în județ. Dacă viticultorii solicită reluarea intervențiilor antigrindină, o parte dintre agricultorii din sectorul culturilor de câmp continuă să susțină că lansările de rachete ar contribui la diminuarea precipitațiilor și la accentuarea secetei pedologice.
Întrebat despre opoziția unor fermieri din Vrancea, Prahova și Buzău, Tanczos Barna a declarat că soluția trebuie găsită prin dialog și printr-o analiză bazată pe date și studii de specialitate.
Ministrul interimar al Agriculturii a precizat că în perioada următoare specialiștii vor trebui să analizeze atât eficiența actualului sistem, cât și eventuale alternative utilizate în alte state europene.
În județul Vrancea, sistemul antigrindină funcționează din anul 2016 și include 12 puncte de lansare, amplasate în localități precum Panciu, Bolotești, Ruginești, Vârteșcoiu, Urechești sau Țifești. Potrivit datelor prezentate de Federația Viticultorii Vrânceni, prin intermediul acestora sunt protejate peste 150.000 de hectare agricole.
Controversa privind impactul sistemului asupra precipitațiilor și eficiența intervențiilor rămâne însă deschisă, iar decizia privind viitorul acestuia urmează să fie analizată de viitorul Guvern.
Pentru județul Vrancea, unde viticultura reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare economice, miza rămâne una majoră: găsirea unui echilibru între protejarea culturilor și gestionarea efectelor fenomenelor meteorologice extreme.
Paul Petrache
Citiți și:Dezastru în podgoriile Vrancei: Grindina a distrus sute de hectare de viță-de-vie la Vârteșcoiu;
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/stiri-locale/vrancea-din-nou-in-centrul-disputei-privind-sistemul-antigrindina”]