Ministrul Barna vrea să îi convingă pe fermierii buzoieni să accepte sistemele antigrindină

Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna a declarat că sistemul național antigrindină funcționează în prezent fără o strategie actualizată și fără un cadru legislativ clar, situație care ridică semne de întrebare privind eficiența și costurile acestuia.

Barna a precizat într-o conferință de presă că, la preluarea mandatului, a găsit o propunere de prelungire a sistemului, în contextul în care de peste un an domeniul se află într-o situație „practic nelegiferată”. Potrivit acestuia, menținerea infrastructurii actuale implică cheltuieli anuale de aproximativ 87 de milioane de lei, chiar și în condițiile în care sistemul nu funcționează la capacitate maximă.

„O temă dezbătută intens zilele acestea a fost tema legată de sistemul antigrindină. Când am venit în minister am găsit, practic, încă o propunere retrimisă de colegii care conduc această activitate de ani de zile. De un an şi ceva avem o situaţie practic nelegiferată, neavând o strategie în vigoare în acest domeniu. Avem un sistem de gestionare a fondurilor publice şi modul de acţiune a ridicat foarte multe semne de întrebare şi au fost luate câteva decizii care afectează activitatea noastră zilnică acum. Una dintre ele, din cauza disputei dintre cei care au spus că generează secetă şi cei care spun că este nevoie de acele rachete pentru a elimina riscul de grindină, s-a ajuns la non-acţiune. Nu cred că este o soluţie pe termen lung. Astăzi, Guvernul, deşi nu poate să aprobe ordonanţe de urgenţă, eu cred că obligaţia noastră este să pregătim actul normativ într-o anumită formă pentru ca următorul Guvern să acţioneze imediat. Eu o să propun colegilor din Guvern şi domnului prim-ministru o prelungire cu cel puţin doi ani a sistemului actual”, a declarat, miercuri, Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă.

El a subliniat că non-intervenţia nu rezolvă problemele, fiind nevoie de o analiză suplimentară cu privire la acest sistem şi la metodele folosite de alte state pentru combaterea grindinei. „I-am promis domnului ministru Nazare (ministrul demis al Finanţelor, n. r.) o analiză pe despăgubirile plătite în ultimii cinci ani pe tot ce înseamnă secetă, grindină şi îngheţ, ca să aibă şi dânsul o imagine generală asupra fenomenelor sau asupra efectului fiscal-financiar al fenomenelor meteorologice nefavorabile, dar cred că este nevoie de intervenţie. Non-intervenţia nu rezolvă niciodată o problemă. În acest timp va trebui ca specialiştii să vină cu o analiză suplimentară şi să vadă dacă sunt şi alte metode sau dacă din metodele folosite în alte state din Uniunea Europeană pot fi implementate sau poate exista o combinaţie de metode în România”, a spus Tanczos.

Tanczos Barna susține că soluția pe termen scurt este prelungirea funcționării sistemului pentru încă doi ani, perioadă în care autoritățile ar urma să reducă cheltuielile și să analizeze alternative folosite în alte state ale Uniunii Europene. „O să fie propunerea mea să funcționeze sistemul doi ani, să vadă colegii unde pot reduce cheltuielile și să administreze mai eficient sistemul din punct de vedere economic. Mai departe, tot în această perioadă, specialiștii care se pricep la metode, la tehnologie, la rachete, să vină și să pună pe masă o alternativă la acest sistem care, spun unii că generează secete, spun alții că ne salvează de grindină”, a mai spus ministrul.

Fermierii din Buzău au semnat pentru oprirea sistemului

În anul 2025, Ministerul Agriculturii a decis suspendarea permanentă a acțiunilor sistemului antigrindină în mai multe zone. Mecanismul este utilizat pentru diminuarea riscului de grindină și are rolul de a proteja culturile agricole împotriva fenomenelor meteo extreme. Ministrul Florin Barbu a explicat atunci că decizia a fost luată la solicitarea fermierilor din Prahova, Buzău și Vrancea, care au susținut că, în perioadele când sistemul antigrindină era activ, ploaia părea redusă, motiv pentru care au cerut oprirea acestuia.

Cei mai mulţi fermieri nu vor ca autorităţile să repună în funcţiune sistemul naţional antigrindină fără studii aprofundate legate de eficienţa lui pentru că, spun ei, afectează producţia agricolă. Aceştia consideră că din cauza sistemului au fost perioadele lungi de secetă din anii trecuţi pentru că lansarea rachetelor dispersează ploile şi reduce cantitatea de apă care ajunge pe sol.

Întrebat în conferința de presă cum i-ar putea convinge pe fermierii din Vrancea, Prahova și Buzău, care au semnat pentru oprirea acestui sistem, ministrul Agriculturii a răspuns: „Cred că ar trebui să se întâlnească fermierii cu fermierii, să se ducă în vizită în fermele de viticultură, în fermele unde sunt distruse sute de hectare şi să vadă consecinţele non-intervenţiei. Dacă se suspendă din punct de vedere juridic, aceasta este situaţia, dar eu cred în continuare că cearta, disputa şi presupunerile nu vor rezolva absolut nicio problemă. Dacă toată lumea încearcă să tragă plapuma către propria ogradă, cineva o să fie descoperit de plapumă. O să fac o propunere şi vedem care va fi situaţia”, relatează economica.net.

De cealaltă parte, viticultorii din Vrancea cer Guvernului să repornească imediat sistemul antigrindină. Săptămâna trecută ei și-au văzut viile compromise pe hectare întregi de o ploaie cu gheață măruntă. Pentru reluarea lansărilor este nevoie de un nou act normativ, care va putea fi emis doar de viitorul guvern, cu drepturi depline, nu de cel interimar.