Noaptea minții: Primarii cer protejarea de atacurile urșilor, Prefectura vorbește despre amendarea populației

La începutul acestei săptămâni, în sala D. Filipescu a Consiliului Județean Buzău a avut loc o ședință coordonată de prefectul Leonard Dimian, având ca temă principală analiza măsurilor privind prevenirea și combaterea atacurilor urșilor, precum și aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea prevederilor legale incidente.

La întâlnire au participat reprezentanți a 43 de unități administrativ-teritoriale afectate de prezența exemplarelor de urs brun, alături de reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniu: Inspectoratul Județean de Poliție, Inspectoratul Județean de Jandarmi, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Buzău, Garda Forestieră, Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Buzău, Direcția Județeană de Mediu Buzău și Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi. În sală au fost prezenți și reprezentanții Direcției Silvice Buzău și administratorii fondurilor de vânătoare de pe raza județului Buzău.

Întâlnirea cu primarii din teritoriu trebuia să fie folosită pentru prelucrarea noii Legi a Ursului, care a fost promulgată de președintele Nicușor Dan tot în aceeași zi, ocazie cu care trebuia evidențiate noutățile din noul act normativ. Legea referitoare la intervenția în cazul urșilor (care aprobă OUG 60/2025 și modifică OUG 81/2021), promulgată deja de președintele Nicușor Dan, introduce măsuri mai stricte și proceduri simplificate:

• Intervenție rapidă: Urșii care intră în localități și pun în pericol viața oamenilor pot fi împușcați sau eutanasiați imediat, fără a mai fi nevoie de aprobări prelungite.
•  Incriminarea hrănirii: Hrănirea intenționată a urșilor în zonele frecventate de aceștia sau în apropierea căilor de circulație este considerată infracțiune și se pedepsește penal.
• Amenzi mai mari: Sancțiunile pentru atragerea urșilor prin lăsarea de deșeuri sau hrănire sunt semnificativ majorate.
• Monitorizare: Se pot amplasa camere video pentru monitorizarea zonelor cu risc crescut de apariție a urșilor (cum ar fi Transfăgărășanul), pentru a preveni incidentele.

Cu toate acestea, primarii prezenți la întâlnire consideră că punctele cu caracter de noutate în noul text de lege nu pot fi considerate un beneficiu real în ce privește asigurarea securității  comunităților rurale, din moment ce sălbăticiunile care intră în localități pot fi împușcate doar după ce este întrunită comisia în integralitatea ei, adică: primarul localității, un jandarm delegat, un medic veterinar delegat și un vânător delegat. De altfel, primarii prezenți, dar și reprezentanții instituțiilor cu atribuții în aplicarea Legii Ursului, au convenit asupra faptului că legislația, chiar dacă a suferit modificări, considerate de reprezentanții Ministerului de Mediu ca fiind asigurătorii, tot ar putea fi supusă unui proces de armonizare, astfel încât aplicarea în cazuri concrete să dea și rezultate pe măsură.

În intervenția sa, primarul comunei Scorțoasa, Vasile Săcuiu, a reclamat faptul că fondurile de vânătoare ar putea fi gestionate mai eficient, aluzia fiind făcută la populațiile de urși care se înmulțesc mai repede, iar recoltările nu mai au efectele scontate. Primarul Săcuiu a prezentat drept exemplu chiar situația de pe fondul de vânătoare din care face parte și comuna Scorțoasa, unde numărul urșilor s-a dublat doar în doi ani, de la 50 de exemplare în intervalul 2024-2025, la aproape 100 de exemplare în anul în curs. Intervențiile primarilor au luat forma textuală a unor recomandări, care ar putea ajunge pe masa ministrului Mediului, dar cei prezenți au fost de acord că demersul Prefecturii de la Buzău nu va avea nici un efect.

Chiar dacă nu s-a spus oficial la întâlnire, primarii consideră că Legea Ursului va fi eficientă și populația va putea fi din nou în siguranță doar dacă vor fi îndeplinite două condiții: în acord cu legislația în vigoare, recoltarea prin împușcare a urșilor care intră în habitatul uman ar trebui făcută de oricare dintre vânătorii care pot dovedi cu legitimație că sunt membri ai Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi la care este arondat fondul de vânătoare, chiar și în condițiile în care membrii comisiei nu sunt prezenți la momentul atacului ursului. Mai mult, gestionarea corectă a fondurilor de vânătoare presupune inclusiv armonizarea legislației pe domeniu în sensul reluării vânătorilor programate pentru recoltări programate la urs, cu alte cuvinte anularea efectului legii prin care ursul este considerat o specie protejată.

O astfel de cerere nu este considerată ca fiind exagerată de primarul comunei Pănătău, Nicolae Stoica, ace-
sta prezentând un exemplu care ar trebui să pună pe gânduri autoritățile județene și centrale. Primarul Stoica spune că într-un sat care numără 70 de familii (gospodării) ursul a „vizitat” 65 dintre acestea și de fiecare dată a făcut pagube, sălbăticiunea omorând animale din gospodăriile respective. Din fericire, nu a fost înregistrat niciun atac la om, dar șeful administrației de la Pănătău spune că în toate satele din comună nu se mai circulă după lăsarea întunericului. „Ce rezultă din menținerea unei astfel de stări de lucruri? Oamenii nu mai cresc animale, dar ursul nu va pleca din zonă, răstimp în care se va și înmulți. Care vor fi următoarele lui ținte? Omul! Dacă nu vor mai fi animale, urșii vor ataca oamenii! Trebuie să ajungem într-o astfel de situație pentru ca noi, acum, să înțelegem că sunt necesare anumite măsuri, inclusiv anularea statutului de specie protejată? Dacă urșii își extind teritoriile inclusiv în zonele de intravilan, iar prezența lor în vatra satului a devenit o obișnuință, de cine să-l protejăm?!”, spune primarul Nicolae Stoica.

Datele prezentate în cadrul ședinței confirmă gravitatea fenomenului: anul trecut, în județul Buzău, au fost extrași opt urși pe intervenție rapidă, după cum urmează: două exemplare în Lopătari, două exemplare în Mânzălești și câte unul în Pătârlagele, Bisoca, Racovițeni și Topliceni, iar în acest an s-a intervenit deja în cazurile de la Cozieni și Cernătești. Anul trecut pe cota de prevenție au fost extrase 28 de exemplare, în afara celor opt pe intervenție rapidă.