[analyse_image type=”featured” src=”https://www.gazeta-valceana.ro/wp-content/uploads/2024/10/AJOFM-MUNCA-BURSA-1.jpg”]
Locuri de muncă! VEZI în ce domenii se fac angajări și care sunt sectoarele în care se anunță concedieri
Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) conturează o imagine clară a evoluției pieței muncii din România pentru primul trimestru al anului. Analiza statistică evidențiază o discrepanță majoră între sectoarele economice, unele domenii înregistrând vârfuri de cerere de personal, în timp ce altele trec prin restructurări sau blocări vizibile de posturi.
Topul domeniilor cu cele mai multe posturi libere
Cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în sectorul de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze și apă (1,48%), urmat îndeaproape de administrația publică (1,02%) și activitățile culturale, recreative sau sportive (0,96%). Din punct de vedere al volumului brut, industria prelucrătoare concentrează o cincime din totalul deficitului de personal din piață, raportând nu mai puțin de 5,7 mii de posturi libere, în ciuda unei rate de doar 0,55%.
Totodată, sectorul bugetar continuă să absoarbă o parte semnificativă din cerere, cumulând aproape 23% din totalul locurilor vacante. Astfel, în administrația publică și în sănătate s-au înregistrat câte 2.700 de posturi libere, în timp ce sistemul de învățământ caută să acopere circa o mie de funcții.
Unde s-au făcut cele mai mari tăieri
La polul opus, industria extractivă și sectorul tranzacțiilor imobiliare au raportat o activitate minimă de recrutare, cu doar câte 100 de locuri vacante fiecare. Scăderi substanțiale ale numărului de joburi disponibile au fost raportate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul (-1.500 de posturi), în administrația publică (-1.100) și în activitățile profesionale, științifice și tehnice (-700).
Ce caută angajatorii în 2026!?
În ceea ce privește creșterile, sectorul hotelurilor și restaurantelor (Horeca) conduce detașat, înregistrând un avans de +0,22 puncte procentuale (echivalentul a +600 de locuri vacante), urmat de sistemul de sănătate și asistență socială (+500 de posturi).
Pe grupe majoritare de profesii, specialiștii în diverse domenii de activitate (grupa majoră 2) sunt de departe cei mai curtați pe piața muncii, totalizând 7.800 de oportunități de angajare. Aceștia sunt urmați de personalul din domeniul serviciilor (grupa majoră 5), unde sunt disponibile 4.500 de locuri de muncă, și de operatorii de instalații și asamblorii de mașini și echipamente (grupa majoră 8), care completează topul necesarului din economie.
Ultimele articole
Related articles
Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) conturează o imagine clară a evoluției pieței muncii din România pentru primul trimestru al anului. Analiza statistică evidențiază o discrepanță majoră între sectoarele economice, unele domenii înregistrând vârfuri de cerere de personal, în timp ce altele trec prin restructurări sau blocări vizibile de posturi.
Topul domeniilor cu cele mai multe posturi libere
Cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în sectorul de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze și apă (1,48%), urmat îndeaproape de administrația publică (1,02%) și activitățile culturale, recreative sau sportive (0,96%). Din punct de vedere al volumului brut, industria prelucrătoare concentrează o cincime din totalul deficitului de personal din piață, raportând nu mai puțin de 5,7 mii de posturi libere, în ciuda unei rate de doar 0,55%.
Totodată, sectorul bugetar continuă să absoarbă o parte semnificativă din cerere, cumulând aproape 23% din totalul locurilor vacante. Astfel, în administrația publică și în sănătate s-au înregistrat câte 2.700 de posturi libere, în timp ce sistemul de învățământ caută să acopere circa o mie de funcții.
Unde s-au făcut cele mai mari tăieri
La polul opus, industria extractivă și sectorul tranzacțiilor imobiliare au raportat o activitate minimă de recrutare, cu doar câte 100 de locuri vacante fiecare. Scăderi substanțiale ale numărului de joburi disponibile au fost raportate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul (-1.500 de posturi), în administrația publică (-1.100) și în activitățile profesionale, științifice și tehnice (-700).
Ce caută angajatorii în 2026!?
În ceea ce privește creșterile, sectorul hotelurilor și restaurantelor (Horeca) conduce detașat, înregistrând un avans de +0,22 puncte procentuale (echivalentul a +600 de locuri vacante), urmat de sistemul de sănătate și asistență socială (+500 de posturi).
Pe grupe majoritare de profesii, specialiștii în diverse domenii de activitate (grupa majoră 2) sunt de departe cei mai curtați pe piața muncii, totalizând 7.800 de oportunități de angajare. Aceștia sunt urmați de personalul din domeniul serviciilor (grupa majoră 5), unde sunt disponibile 4.500 de locuri de muncă, și de operatorii de instalații și asamblorii de mașini și echipamente (grupa majoră 8), care completează topul necesarului din economie.
Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) conturează o imagine clară a evoluției pieței muncii din România pentru primul trimestru al anului. Analiza statistică evidențiază o discrepanță majoră între sectoarele economice, unele domenii înregistrând vârfuri de cerere de personal, în timp ce altele trec prin restructurări sau blocări vizibile de posturi.
Cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în sectorul de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze și apă (1,48%), urmat îndeaproape de administrația publică (1,02%) și activitățile culturale, recreative sau sportive (0,96%). Din punct de vedere al volumului brut, industria prelucrătoare concentrează o cincime din totalul deficitului de personal din piață, raportând nu mai puțin de 5,7 mii de posturi libere, în ciuda unei rate de doar 0,55%.
Totodată, sectorul bugetar continuă să absoarbă o parte semnificativă din cerere, cumulând aproape 23% din totalul locurilor vacante. Astfel, în administrația publică și în sănătate s-au înregistrat câte 2.700 de posturi libere, în timp ce sistemul de învățământ caută să acopere circa o mie de funcții.
La polul opus, industria extractivă și sectorul tranzacțiilor imobiliare au raportat o activitate minimă de recrutare, cu doar câte 100 de locuri vacante fiecare. Scăderi substanțiale ale numărului de joburi disponibile au fost raportate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul (-1.500 de posturi), în administrația publică (-1.100) și în activitățile profesionale, științifice și tehnice (-700).
În ceea ce privește creșterile, sectorul hotelurilor și restaurantelor (Horeca) conduce detașat, înregistrând un avans de +0,22 puncte procentuale (echivalentul a +600 de locuri vacante), urmat de sistemul de sănătate și asistență socială (+500 de posturi).
Pe grupe majoritare de profesii, specialiștii în diverse domenii de activitate (grupa majoră 2) sunt de departe cei mai curtați pe piața muncii, totalizând 7.800 de oportunități de angajare. Aceștia sunt urmați de personalul din domeniul serviciilor (grupa majoră 5), unde sunt disponibile 4.500 de locuri de muncă, și de operatorii de instalații și asamblorii de mașini și echipamente (grupa majoră 8), care completează topul necesarului din economie.
[analyse_source url=”https://www.gazeta-valceana.ro/anchetedezvaluri/locuri-de-munca-vezi-in-ce-domenii-se-fac-angajari-si-care-sunt-sectoarele-in-care-se-anunta-concedieri/”]