Cum a pierdut Putin un vechi aliat: Noul coridor comercial al lui Trump din Caucazul de Sud a pus pe jar…

Importanța geostrategică tot mai mare a Armeniei o ajută să iasă din sfera de influență a Rusiei și să își consolideze relațiile cu Occidentul. Spre neliniștea Moscovei, nu doar Europa este interesată de soarta Erevanului, ci și Statele Unite. O rută de transport propusă de Donald Trump, care ar urma să îi poarte numele și ar trece prin sudul Armeniei, ar lega țările bogate în resurse naturale din Asia Centrală de Turcia și Uniunea Europeană, ceea ce ar slăbi controlul rușilor asupra comerțului Est-Vest și le-ar mări accesul europenilor la energie și minerale critice.

Războiul din Iran a făcut ca Armenia să aibă o importanță geostrategică încă și mai mare, ceea ce explică de ce 48 de președinți și prim-miniștri, inclusiv liderul francez Emmanuel Macron și cel al Marii Britanii, Keir Starmer, au vizitat Erevanul la începutul lunii pentru o serie de summituri europene care i-au oferit premierului armean Nikol Pașinian o nouă doză de capital politic.

Ignorată mult timp de Occident, Armenia se află acum în centrul unei dispute tot mai aprinse pentru influență, se arată într-o analiză The Telegraph.

Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a intrat primul în atenția publicului, după ce a fost văzut făcând jogging foarte devreme prin capitala Armeniei, însă niciun lider nu a depus mai multe eforturi pentru a atrage simpatia Erevanului decât Macron, care a susținut discursuri, a participat la dezbateri și conferințe de presă și a cucerit publicul cu melodia pe care a cântat-o alături de Pașinian în cadrul unei cine de stat.

Timp de trei decenii după prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia a tratat Caucazul de Sud ca pe propria sa ogradă, Armenia fiind unul dintre cei mai loiali aliați regionali ai săi.

Războiul din Ucraina, însă, a slăbit fundația dominației rusești în spațiul ex-sovietic. Mulți armeni s-au simțit abandonați de Moscova atunci când trupele ruse nu au făcut nimic pentru a opri avansul forțelor azere care au cucerit regiunea Nagorno-Karabah în 2023.

De atunci, Armenia a devenit o nouă linie a frontului în disputa geopolitică dintre Rusia și Occident.

Rusia investește „bani murdari” pentru a influența alegerile din Armenia

Rusia nu intenționează să se retragă din Armenia fără să opună rezistență. În timp ce armeni se pregătesc să voteze luna viitoare în alegerile parlamentare, Vladimir Putin l-a avertizat pe Pașinian amintindu-i că Moscova controlează în continuare o mare parte din economia Erevanului.

Oficialii armeni și diplomații occidentali suspectează, de asemenea, că Moscova folosește și metode ascunse pentru a încerca să influențeze rezultatul alegerilor.

Internetul din Armenia s-a umplut cu postări mincinoase despre Pașinian, inclusiv informații false despre implicarea sa în traficul de copii, vile luxoase pe care și le-ar fi cumpărat în Canada și Franța și planuri privind inundarea Armeniei creștine cu moschee turcești și deșeuri radioactive din Franța.

Oficialii europeni susțin și că Rusia investește „bani murdari” pentru a „cumpăra” voturi și pentru a finanța ilegal partidele de opoziție proruse. Uniunea Europeană a trimis o „echipă de răspuns rapid” în Armenia pentru a contracara atacurile cibernetice și dezinformarea promovată de Rusia.

Putin a avertizat recent că orice pas făcut de Armenia în direcția aderării la UE ar duce la revocarea imediată a avantajelor economice de care beneficiază Erevanul în relația cu Moscova, inclusiv lipsa tarifelor comerciale și prețurile avantajoase la importul de gaze naturale de care economia Armeniei are mare nevoie.

Apropierea Armeniei de Occident ar putea duce la o repetare a scenariului din Ucraina, a avertizat Putin la televiziunea de stat. „Unde a început totul [în Ucraina]? Cu aderarea Ucrainei sau încercările ei de a se alătura Uniunii Europene.”

„Intersecțiile păcii”, un proiect susținut de Trump și sabotat de Putin

Moscova este îngrijorată și de inițiativa „Intersecțiile păcii” – un proiect susținut cu mult entuziasm de Trump – pentru a transforma Armenia dintr-un stat de frontieră fără ieșire la mare într-un centru regional de transport.

Kremlinul s-a temut de mulți ani de formarea unui „Coridor de mijloc” – o rută de transport care să unească Asia Centrală și China de Europa prin Caucazul de Sud, ocolind astfel Rusia.

China și UE investesc miliarde de dolari în construcția de căi ferate, porturi și infrastructură energetică în acest Coridor de mijloc.

În ciuda investițiilor, însă, progresul a încetinit după ce Rusia a reușit să își reafirme influența asupra țării vecine Georgia, un stat considerat cândva cel mai democratic și pro-occidental din această regiune.

Georgia a reintrat treptat în sfera de influență a Rusiei sub conducerea partidului Visul Georgian al miliardarului Bidzina Ivanișvili.

Blocajele formate pe Coridorul de mijloc sunt atât de grave încât, de cele mai multe ori, exportatorii își pot transporta mai repede și mai ieftin mărfurile folosind Coridorul de nord al Rusiei, care se bazează pe calea ferată transsiberiană.

„Dintre toate acordurile de pace promovate de Donald Trump, acesta este cel mai promițător”

Când Rusia nu a intervenit pentru a opri trupele azere să cucerească regiunea Nagorno-Karabah, Kremlinul probabil că spera că această înfrângere va duce la înlăturarea de la putere a lui Pașinian, care se apropiase tot mai mult de Occident, și întoarcerea Armeniei în sfera de influență rusă.

Liderul armean a rezistat, însă, crizei și a accelerat schimbarea de direcție politică a țării. Acum, Pașinian încearcă să transforme o catastrofă într-o oportunitate de normalizare a relațiilor cu Azerbaidjan și Turcia, în ciuda refuzului Ankarei de a recunoaște oficial genocidul armean.

Un rol important în acest sens l-a avut și Trump, care a propus crearea unui coridor de 43 de kilometri lungime care să lege exclava azeră Nahicevan de restul Azerbaidjanului trecând prin Armenia.

Conform proiectului numit Traseul Trump pentru pace și prosperitate internațională (TRIPP), coridorul ar urma să rămână parte din teritoriul Armeniei, însă dezvoltarea și protecția acestei rute vor fi asigurate de o companie susținută de guvernul american, care își va desfășura activitatea în baza unui contract de leasing pe 99 de ani.

UE s-a angajat deja să investească 2 miliarde de euro în proiectul TRIPP, care ar fi un pas important înspre crearea unui Coridor de mijloc ce ocolește atât Rusia, cât și Georgia, o țară în care Europa are tot mai puțină încredere.

Pentru Armenia, coridorul reprezintă un colac de salvare pentru economie și o rampă de ieșire de sub dominația Rusiei. Cât despre Trump, el a fost deja propus de Armenia și Azerbaidjan pentru Premiul Nobel pentru Pace.

„Dintre toate acordurile de pace promovate de Donald Trump, acesta este cel mai promițător”, a spus Thomas de Waal, un expert în Caucazul de Sud de la institutul Carnegie Europe din Bruxelles.

Cu toate că Teheranul a amenințat că va acționa militar împotriva acestui proiect, oficialii de la Erevan cred că și Iranul recunoaște avantajele comerciale pe care i le-ar oferi o astfel de rută ce ar lega țara de Marea Neagră și de Mediterana.

Doar Rusia este cu adevărat furioasă în legătură cu acest proiect.

„Vrem să fim Elveția”

Unii din criticii lui Pașinian susțin că Uniunea Europeană a intervenit în alegerile din Armenia chiar mai mult decât Rusia.

„Ingerința rusească, de orice fel ar fi ea, devine nesemnificativă în comparație cu ingerința UE”, a spus Robert Amsterdam, un avocat american ce îl reprezintă pe Samwel Karapetyan, care este unul din principalii adversari ai premierului și se află acum sub arest la domiciliu.

„UE a venit aici cu câteva săptămâni înainte de alegeri distribuind bani și apărând alături de Pașinian la evenimente în stil de campanie. Macron a făcut tot mai puțin să îl sanctifice”, a mai spus avocatul. „Europenii și-au vândut complet principiile, ignorând realitatea de pe teren ca să ducă o luptă pe toate fronturile contra Rusiei.”

Aliații lui Pașinian, susținuți de diplomații europeni, resping aceste acuzații. Influența Rusiei asupra instituțiilor din Armenia este atât de profundă încât țara nu își permite luxul aplicării stricte a normelor democratice în acest moment, susțin ei.

Moscova s-a infiltrat peste tot, de la biserică la serviciile de securitate din Armenia, potrivit aliaților guvernului de la Erevan.

Dat fiind pericolul destabilizării, dezinformării și chiar a unei lovituri de stat, guvernul este nevoit să răspundă agresiv – o dovadă mai degrabă de auto-apărare democratică decât de autoritarism.

„Vrem să fim Elveția”, a spus un oficial guvernamental. „Dar nu suntem Elveția, încă.”

Editor : Raul Nețoiu