[analyse_image type=”featured” src=”https://s1.ziareromania.ro/?mmid=f664e56b138681348a”]
„Terminator” nu mai este doar science-fiction. Inteligența artificială, noul strateg militar?
Ideea unor soldați roboți capabili să ia singuri decizii pe câmpul de luptă nu mai aparține exclusiv filmelor SF. Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale ridică întrebări tot mai serioase despre rolul pe care mașinile îl vor avea în conflictele armate ale viitorului — și despre cât de mult control vor mai păstra oamenii.
Profesorul Kenneth Payne, expert în strategie militară la King’s College London și autorul volumului I, Warbot, afirmă că lumea se apropie rapid de o realitate asemănătoare universului din „Terminator”.
Într-un interviu acordat podcastului Future Tech Feed, Payne a explicat că tehnologia militară actuală depășește deja granițele imaginației populare de acum câțiva ani.
„În anumite privințe, vorbim deja despre un scenariu de tip Terminator”, spune el. „Recent, roboți umanoizi au fost desfășurați în teatrul de operațiuni din războiul dintre Rusia și Ucraina. Începem să intrăm pe acest teritoriu.”
De la chatbot la soldat autonom
Potrivit profesorului, miza nu este doar apariția unor roboți care seamănă fizic cu oamenii, ci dezvoltarea unor sisteme capabile să „gândească” și să reacționeze independent, scrie The Sun.
Tehnologii similare celor care stau la baza chatboturilor moderne, precum ChatGPT, ar putea fi integrate în platforme militare autonome.
„Ne putem imagina un sistem conversațional aplicat unor roboți care merg pe câmpul de luptă”, explică Payne.
El descrie procesul drept o „ancorare” a inteligenței artificiale în lumea reală: mașini capabile să interpreteze contextul și să ia decizii complexe în timp real.
Inteligența artificială, noul strateg militar?
Transformările nu se limitează la soldații de pe front. Profesorul Payne spune că și rolul comandanților militari ar putea fi afectat.
În ultimele luni, sisteme AI au fost folosite pentru a sprijini planificarea unor operațiuni militare americane, inclusiv în raport cu Iranul și Venezuela. Deocamdată, tehnologia funcționează ca instrument de sprijin pentru decizii, însă linia dintre consultanță și autonomie devine tot mai neclară.
„Războiul nu seamănă cu șahul, ci mai degrabă cu pokerul”, spune Payne. „Există informații incomplete, hazard și încercarea permanentă de a înțelege intențiile adversarului.”
El avertizează că oamenii păstrează încă un avantaj în ceea ce privește intuiția, leadershipul și capacitatea de a interpreta comportamentul altor persoane. Totuși, diferența dintre om și mașină „se reduce constant”.